Sifaka lui Verreaux este un lemurian de o frumusete rara care se remarca prin modul sau de deplasare foarte interesant – prin salturi de parca ar sari pe niste arcuri – si traieste doar in regiunile impadurite din sudul si vestul Madagascarului. Se remarca prin corpul sau acoperit de blana de culoare alba, doar crestetul capului, fata si zona inferioara a membrelor sunt maronii-inchis spre negru.
Ca aspect general pare o maimutica pufoasa, alba datorita faptului ca blana sa este alcatuita din fire de par lungi, groase si moi. La unele exemplare zona pieptului este in nuante maronii-roscate. Acest lucru se datoreaza unor glande de la gat cu ajutrul carora masculii isi marcheaza teritoriul.
De asemenea pata de pe piept poate fi cauzata si de nivelul mare de testosteron sau de tendinta animalului de a-si marca mai mult zona in care traieste. Are lungimea corpului de 43-45 cm, greutatea de 3-5 kg si lungimea cozii de 50-60 cm. Capul este rotund, urechile mici, fata si nasul sunt negre si lipsite de par. Membrele posterioare sunt mai lungi decat cele anterioare si mult mai musculoase.
Cu ajutorul lor face salturi pe sol, sau are obiceiul sa sara dintr-un copac in altul propulsandu-se printr-un hop in aer, de parca ar fi pe arcuri, isi mentine echilibrul cu ajutorul cozii lungi si prin intinderea bratelor anterioare, apuca cu mainile din fata si aterizeaza pe membrele din spate. Ochii sunt rotunzi, orbitele mari, in spatele retinei apare un strat cristalin care reflecta lumina si astfel sporeste cantitatea de lumina ce vine la celulele vizuale.
Sifaka lui Verreaux este un animal arboricol si diurn, care prefera sa-si petreaca timpul mai ales in copacii din padurile tropicale, foarte rar coboara si pe sol. Apare si in padurile de foioase uscate, iar hrana sa consta din frunze, ierburi, seminte, fructe si flori. Numele sau vine de la sunetele puternice pe care le scoate si care se aseamana cu un latrat nazal, un fel de ,,shi-fak – shi-fak” ca un vuiet puternic. Aceste strigate sunt folosite in caz de pericol pentru a da alarma sau pentru comunicare in cadrul aceluiasi grup sau intre diferite familii de sifaka.
In perioada lunilor ianuarie-februarie masculii sunt agresivi intre ei, isi disputa teritoriul si dreptul la imperechere cu femelele. Ei formeaza grupuri familiare de cateva exemplare, isi stabilesc o zona destul de mare si nu permit altui grup sa se apropie. Avand in vedere faptul ca sezonul de imperechere este scurt se explica si de ce masculii devin rivali in aceasta perioada si dau lupte crancene intre ei, provocandu-si rani grave cu labele si dintii.
Dupa imperechere femela are o perioada de gestatie de 160-170 de zile, apoi naste un singur pui. Acesta este alaptat timp de jumatate de an, tinut agatat de blana de pe partea ventrala si apoi purtat pe spate. Dupa ce este intarcat puiul incepe sa-si caute hrana singur si ramane in continuare in cadrul grupului. Exemplarele tinere ajung la maturitatea sexuala la varsta de 3-5 ani. Aceste animale pot trai aproximativ 25 de ani.
Sifaka lui Verreaux este o specie in pericol grav de disparitie, numarul de exemplare este foarte mic. Face parte din ordinul Primates, familia Indriidae si are denumirea stiintifica de Propithecus verreauxi.
Video – Sifaka lui Verreaux (Propithecus verreauxi):
https://www.youtube.com/watch?v=m2B-ceTwszo
