Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul este una dintre cele mai importante monumente ale oraşului Cluj-Napoca. Se află în piaţa care poartă numele primului unificator al românilor, însă în momentul actual nu este într-o stare foarte bună, autorităţile clujene fiind aparent dezinteresate de soarta statuii.
Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul a fost realizată de Marius Butunoiu, cu ocazia serbării semicentenarului unirii dintre Transilvania şi România. În acea perioadă, s-a organizat un concurs, Marius Butunoiu şi Oscar Han fiind cei care au rămas în competiţie până în final.
Ambele statui au fost foarte apreciate, însă decizia finală a fost una grea, fiind nevoie de intervenţia lui Nicolae Ceauşescu pentru a lămuri lucrurile. Iniţial, statuia lui Marius Butunoiu trebuia amplasată în Alba Iulia, însă mai multe persoane s-au opus, argumentând că dimensiunile sale nu se potrivesc cu cele ale clădirilor din jurul Sălii Unirii, unde trebuia pusă.
În cele din urmă, văzând că risca să nu dezvelească o statuie promisă, Nicolae Ceauşescu a optat pentru statuia lui Oscar Han, pentru că sculptorul avea o vârstă înaintată şi era posibil ca statuia să fie ultima lui lucrare.
Astfel, Ceauşescu a vrut ca acesta să aibă parte de ultimele aplauze şi, pentru că statuia lui Butunoiu nu era nici ea mai prejos, a hotărât că ea să fie amplasată la Şelimbar (de unde domnitorul a plecat spre Alba Iulia) sau la Călugăreni (unde Sinan Pașa a căzut de pe cal).
După multe discuţii, conducătorul ţării s-a decis să o ducă la Cluj-Napoca, în speranţa că va fi mai apreciată decât statuia lui Matei Corvin, identificată cu comunitatea maghiară.
Astfel, Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul din Cluj-Napoca a fost dezvelită în anul 1976. Statuia propriu-zisă are o înălţime de 7 metri, în timp ce soclul are aproape 5 metri. Soclul conţine stema sigilară a lui Mihai Viteazul, stemă pe care se pot vedea însemnele heraldice ale Ţării Româneşti, Transilvaniei şi Moldovei.
De asemenea, pe soclu se poate citi textul „Mihai Viteazul/1593-1601/ Domnul Ţării/ Româneşti al Ardealului şi/ a toată Țara Moldovei.” Statuia se află pe o platformă ornamentată cu basoreliefuri, ele înfăţişând luptele cu turcii, dar şi unirea dintre cele trei ţări româneşti.
Deşi Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul este reprezentativă pentru istoria românilor, ea a fost lăsată în paragină, ajungând într-o stare deplorabilă. Soclul este cel mai afectat – s-au desprins plăci de pe el, iar pământul mai are puţin şi se surpă. În urmă cu câţiva ani, autorităţile au elaborat un proiect pentru o parcare subterană, parcare care trebuia să fie construită sub statuie şi parc.
Din acest motiv nu s-a intervenit la restaurarea statuii. Însă nici parcarea nu a mai fost realizată, iar monumentul a fost dat uitării, pentru că deocamdată nu sunt bani pentru repararea lui.
Deși în prezent statuia suferă din cauza neglijenței, există discuții și inițiative locale care își propun restaurarea și conservarea adecvată a acesteia, pentru a-i restabili strălucirea de odinioară.
Statuia lui Mihai Viteazul este un punct de întâlnire pentru locuitorii orașului și un loc unde se reflectă la istoria și identitatea națională, servind ca inspirație pentru generațiile actuale și viitoare.
