Constantin Daicoviciu a fost un renumit istoric și arheolog, profesor, rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și politician comunist. A fost membru titular al Academiei Române.
A fost cadru didactic la catedra de antichități clasice și epigrafie la Universitatea din Cluj (1923-1968), din 1932 – conferențiar, iar din 1938 ca profesor, decan în 1940-1941 și iarăși imediat după eliberare, subsecretar de stat la Ministerul Asigurărilor Sociale și Muncă (din ianuarie 1947) și rector între anii 1957-1968, director al Muzeului de Istorie al Transilvaniei (1945-1973), membru al Academiei Române din 1955.
Din punct de vedere politic, Daicoviciu a fost apropiat de conducătorul comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej și a susținut poziții istoriografice naționaliste. În 1961, Daicoviciu a fost ales membru al Consiliului de Stat, sub președinția lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. A fost bursier al Școlii române din Roma între anii 1925-1927.
Din anul 1973, satul natal Căvăran din județul Caraș-Severin poartă numele istoricului Constantin Daicoviciu.
Bustul lui Constantin Daicoviciu este amplasat în Piața Muzeului din Cluj-Napoca.
În jurul figurii lui Constantin Daicoviciu circulă numeroase povești și legende. Una dintre ele spune că, în timpul săpăturilor arheologice, Daicoviciu a făcut descoperiri care au schimbat perspectiva asupra istoriei antice a României. Aceste povești continuă să fascineze și să inspire atât localnicii, cât și vizitatorii.
Statuia nu este doar un simplu monument, ci și un loc de întâlnire pentru studenți, profesori și pasionați de istorie. Reprezintă un simbol al mândriei locale și al moștenirii intelectuale pe care Daicoviciu a lăsat-o în urmă. Este un loc unde trecutul întâlnește prezentul, oferind inspirație pentru viitor.
