În timp ce Al-Qaeda dispărea din știrile internaționale de ultimă oră, Statul Islamic (ISIS) a început să șocheze sensibilitatea occidentală prin difuzarea unor materiale brutale, care arătau decapitarea unor soldați europeni și americani, alături de jurnaliști. În scurt timp, ISIS a devenit principala țintă a politicilor de securitate anti-teroristă.

Gruparea pretinde că urmărește reînființarea califatului – a statului islamic condus de un lider religios, aplicând sharia, sau legea islamică. Odată cu obținerea controlului teritorial în Irak și Siria, liderul grupării, Abu Bakr al-Baghdadi, și-a anunțat intențiile de expansiune în Iordan, Liban și Palestina. Organizația este orientată către epurarea religioasă, principalele ținte ale sale fiind șiiții și minoritatea musulmană yazidi.

ISIS – condamnată pentru violență de către celelalte grupări teroriste

Statul Islamic reprezintă o formațiune jihadistă desprinsă din gruparea-mamă Al Qaeda. Abu Musab al-Zarqawi, de origine iordaniană, a format ramura irakiană Al Qaeda, de îndată ce și-a declarat susținerea pentru Osama bin Laden. Viziunea acestuia a fost considerată mult prea brutală de către liderii Al Qaeda iar tensiunile nu au întârziat să apară în interiorul grupării. Ayam al-Zawahiri, liderul Al Qaeda în 2005, l-a avertizat pe al-Zarqawi că „o asemenea brutalitate pierde mintea și sufletul musulmanilor”.

După uciderea lui Zarqawi în 2006, ramura irakiană a Al Qaeda a format o organizație umbrelă cu denumirea de Statul Islamic în Irak (ISI). Consiliile Sahwa (Trezire) care reprezintă triburile arabilor suniți s-au împotrivit și ele noii organizații, din pricina violenței practicate de membrii săi. Spre deosebire de Al Qaeda care optează pentru o justificare istorică și religioasă a atacurilor, ISI se bazează aproape exclusiv pe teroare. Lipsa suportului din partea triburilor locale a făcut ca ISI să rămână o forță relativ instabilă până în 2010.

Dacă bin Laden, de pildă, a prezentat lupta împotriva puterilor occidentale ca una defensivă, de auto-apărare, câștigând chiar și suportul unora dintre americani, Statul Islamic s-a folosit aproape exclusiv de mesajul transmis indirect, dar clar, prin acte de teroare. Lupta activă, ofensivă, care insinuează frica de represalii a înlocuit tradiția luptei „defensive”, susținută de membrii Al Qaeda.

Fără o ideologie consistentă, ISIS se bazează pe forța militară și economică

Bakr al-Baghdadi a devenit liderul mișcării în 2010 și a întărit organizația în numai trei ani. Spre deosebire de strategia aplicată de liderii Al-Qaeda, care și-au câștigat suportul în regiune prin diseminarea unor mesaje care au captat emoțional populația, al-Baghdadi a rămas în umbră timp de trei ani, cât s-a ocupat de întărirea economică și de sporirea capitalul în arme al organizației.

Implicându-se în rebeliunea din Siria, al-Baghdadi a susținut mișcarea de rezistență împotriva președintelui Bashar al-Assad și a înființat Frontul al-Nusra, pentru a sprijini luptele împotriva președintelui. În 2013, Baghdadi a anunțat că forțele din Irak vor fuziona cu cele siriene, înființând Statul Islamic în Irak și Levant (ISIS). Liderii Al-Qaeda și cei ai grupării al-Nusra s-au împotrivit fuziunii, dar luptătorii din al-Nusra care i-au rămas loiali lui Baghdadi au sprijinit această linie strategică, iar ISIS s-a stabilizat în regiune.

Până în prezent, Statul Islamic a câștigat suportul liderilor tribali prin numeroase incursiuni violente care i-au demonstrat superioritatea militară și strategică. Principiul enunțat de Osama bin Laden, conform căruia atunci când oamenii văd un cal slab și un cal puternic, îl vor prefera instinctiv pe cel puternic, a fost aplicat de ISIS care a devenit „calul puternic” în ochii șefilor de trib.

Statutul dominant în regiune a fost obținut prin asasinarea liderilor-cheie din rândul opozanților, precum și prin tranzacționarea beneficiilor pentru liderii grupurilor care acceptă înglobarea. În plus, organizația a câștigat controlul asupra teritoriilor strategice de-a lungul Tigrului și Eufratului, precum și asupra unor zone bogate în zăcăminte de petrol din Irak și Siria.

Monopolul asupra energiei alături de pregătirea militară au accelerat puterea de expansiune a grupării, deoarece, spre deosebire de Al Qaeda, a marșat pe obediență, iar nu pe alianță. Rețelele descentralizate precum Al Qaeda se bazează pe împărtășirea ideologiei ca liant. În felul acesta își asigură o durată de existență îndelungată, deoarece crizele modifică în mică măsură valorile profunde. Statul Islamic, pe de altă parte, a mizat pe startul accelerat pe care îl au organizațiile centralizate, bazate pe teroare și pe împărțirea beneficiilor materiale.

Aceeași formulă a fost aplicată în cadrul regimurilor dictatoriale moderne. Istoria arată că teroarea și dependența materială pot întreține un sistem socio-politic pentru o perioadă, dar acesta este unul rigid care nu rezistă crizei îndelungate, deoarece nu există o unitate la nivelul valorilor împărtășite de populația-captivă. În timp ce Al Qaeda a produs un amplu volum de texte ideologice, Statul Islamic nu a articulat nici un repertoriu de idei care să-i asigure suportul social.

Aproximativ 25.000 de luptători ISIS provin din statele occidentale

Odată cu impunerea lui Baghdadi ca lider, Statul Islamic a atins un nou prag de dezvoltare. Comunicarea mesajelor care inspiră frică și șochează este profesionist realizată și adaptată la tehnologia contemporană. Video-urile difuzate sunt menite atât să inspire groază inamicilor, cât și să întărească obediența comunităților controlate, cărora le arată care sunt represaliile pentru cei care nu se supun grupării.

Singura biografie realizată despre Baghdadi îl indică ca descendent din tribul al-Bu Badri, trib recunoscut istoric a fi format din urmașii lui Mohamed. Această apartenență, în tradiția islamică, legitimizează pe cineva în poziția de lider spiritual. Aceeași biografie redactată de Turki al-Binali, ideolog din Bahrain, susține că al-Baghdadi a obținut înainte de 2003 titlul de doctor la Universitatea Islamică din Bagdad, unde a studiat cultura și istoria islamică, alături de drept și sharia. De asemenea, al-Baghdadi a predicat în moscheea din Samarra, devenind primul lider religios, în condițiile în care Bin Laden era inginer, iar al-Zawahiri, medic.

Forța umană de care dispune ISIS în Irak și Siria este estimată de serviciile de securitate americane ca fiind de 31.000 de luptători, dintre care numai 30% ar fi aderat ideologic, iar restul, din frică de represalii. Analiștii americani aproximează că în rândul combatanților ISIS se numără mai mult de 12.000 de persoane din 81 de țări, din care aproximativ 2.500 din statele occidentale.

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here