Multe dintre facultatile de medicina din Occident, in selectarea viitorilor studenti, care sa devina cei mai buni medici, opteaza, in primul rand, pentru tinerii care au inclinatii artistice. Din punctul de vedere al specialistilor in domeniu, competentele artistice reprezinta un atu pentru cei care vor deveni experti in stiinte, in cele medicale, mai ales. Argumentele lor deriva din observatii si experimente aprofundate, acestia aratand ca, pentru a face studii de medicina si pentru a deveni performant, este important, desigur, ca partea stanga a creierului, cea responsabila de gandirea logica, sa fie bine dezvoltata, dar cei care si-au cultivat talentele muzicale, predispozitiile pentru pictura sau literatura au si avantajul unei parti drepte a creierului bine stimulate.

medici cu inclinatii artistice1

Doctorul Salvatore Mangione (nascut in Italia, in 1947 si emigrat in SUA, in 1956), profesor la Universitatea Thomas Jefferson, din Philadelphia, Statele Unite ale Americii, a publicat mai multe articole, in care demonstreaza ca, indiscutabil, competentele artistice ajuta un medic sa exceleze, in special in practica. Mai mult, arata acesta, in epoca actuala, super-digitalizata, cand “imaginea” este fundamentala, in procesul cunoasterii, cei care “gandesc in imagini” pot, cu adevarat, sa fie mai inovativi si mai creativi, decat persoanele care gandesc preponderant “in cuvinte”. Salvatore Mangione constata, de asemenea, ca “traim, din nefericire, intr-o societate care privilegiaza partea dreapta a creierului (cunoasterea rationala) si o sufoca pe cea dreapta”. Mangione, pentru a-si sustine punctul de vedere, obisnuia sa apeleze, frecvent, si la un citat din Leonardo Da Vinci, artistul care era constient de acest mare avantaj al gandirii in imagini, inca de acum cateva sute de ani. Da Vinci, la un moment dat, a aratat un desen al unei inimi de bou, realizat in maniera inconfundabila a pictorului renascentist, unui scriitor, intrebandu-l : «  Ce fel de cuvinte ati folosi pentru a descrie, evident, cu stangacie, ceea ce eu pot sa transmit magnific cu o imagine ? », adaugand imediat « Lasati ! Nu mai cautati ! ».

Si la celebra Universitate Harvard, SUA, a fost creat un program, pentru a imbunatati perceptia vizuala a studentilor, larg utilizat pentru formarea viitorilor medici. Chiar studentii care manifestau o anume dislexie (tulburare nervoasa constand in dificultatea de a citi corect si a intelege un text) se pare ca au reusit sa depaseasca acest handicap, prin gandirea in imagini.

Citește și:  Bicicleta – vehiculul care deschide era mobilitatii

Salvatore Mangione il dadea ca exemplu, adesea, si pe Albert Einstein, care a inceput sa vorbeasca abia pe la varsta de patru ani, iar coerent tocmai pe la noua ani, adica foarte tarziu. Explicatia acestui fapt ar fi ca partea stanga a creierului s-a dezvoltat mai tarziu. De altfel, si la varsta maturitatii, gandirea lui Einstein, dupa cum el insusi marturisea, a ramas dominant vizuala, chiar « secretul » teoriei relativitatii dezvaluindu-i-se in forma unor imagini ale unor fascicule luminoase.

medici cu inclinatii artistice11

Astazi, in multe facultati de medicina din strainatate sunt combinate arta si stiinta pentru a dezvolta noi modalitati de observare, diagnosticare si interventie medicala. Madelene Hyde, vicepresedinte la Global Merdical Education (companie specializata in publicarea de literatura medicala), cu sediul in Olanda, la Amsterdam, cu filiale in Marea Britanie, SUA si in alte tari, convinsa si ea de studiile lui Mangione, sublinia, de curand : « Imagistica medicala va utiliza, in viitorul apropiat, pe scara larga, tehnologia 3D, ca un element cheie in formarea celor mai buni medici ». Completarea lui Salvatore Magione a fost : « Nu este vorba de arta, pe de o parte, de stiinta, pe de alta, ci doar de acelasi lucru ».

Cunoscand aceste fapte, nu putem sa nu ne intrebam cati specialisti, somitati din domeniul medical, din Romania, sunt atenti la tendintele pe plan mondial, cati formatori de viitori medici sunt preocupati de « improspatarea » mentalitatilor, metodelor, tehnicilor, pentru a se ajunge, si la noi, la performanta ? Probabil ca raspunsul ar fi descurajant. Impresia sau chiar realitatea este ca studentii la medicina din Romania devin, daca nu au sufiecienta forta sa ia pe cont propriu, de la un moment incolo, formarea lor ca specialisti, in spiritul timpului, captivi intr-un sistem prafuit, inertial, izolat de schimbarile fundamentale care au loc pe plan mondial. Oare cum ar reactiona un profesor de la o facultate de medicina de la noi, in fata argumentelor lui Salvatore Mangione si a atator altor personalitati din domeniu, recunoscute international ?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.