Superlative lingvistice de felul “cea mai bogată limbă”, “cea mai dificilă”, “cel mai uşor de învăţat”, “cea mai logică”, “cea mai romantică” etc. arată cât de complex şi diversificat este fenomenul apariţiei şi evoluţiei limbilor vorbite pe Terra, aspect care reprezintă una dintre cele mai mari enigme ale ştiinţei.

Nicio teorie, până la momentul actual, nu poate spune cum s-a dezvoltat marea varietate a limbilor vorbite pe Pământ, nici dacă a existat o limbă de origine unică, dar este aproape o certitudine că limbajul articulat, această excepţională capacitate a omului, a apărut dintr-o necesitate socială – crearea de legături de ataşament între indivizi, calmarea conflictelor, constituirea de grupuri stabile etc. Astăzi mai ştim că limbajul generează gândire, fără limbaj nu ar exista cunoaştere, creativitate, imaginaţie, reflecţie.

Câte limbi se vorbesc pe Terra?

Limbile vorbite pe Terra
Limbile vorbite pe Terra

În prezent, lingviştii estimează că, pe Terra, există 6000 – 7000 de limbi – peste 2100, în Asia, în jur de 2000, în Africa, aproximativ 1000, în America, iar în Europa, 255 de limbi, numărul vorbitorilor fiecărei limbi variind semnificativ. Dintre toate acestea, doar 100 sunt vorbite în mod curent.

În studiile de lingvistică, limbile sunt împărţite în familii şi grupuri lingvistice. Cea mai mare familie lingvistică este cea a limbilor indo-europene, care cuprinde limbile indiene, iraniene, anatoliene, slave, balcanice, baltice, germanice, italice, celtice şi romanice.

Dinamica limbilor este complexă și poate include procese precum extincția limbilor, încetinirea sau accelerarea ratelor de vorbitori nativi și schimbări în statutul de limbă oficială sau dominantă în anumite regiuni.

Unele limbi sunt în pericol de dispariție, întrucât numărul de vorbitori scade. Statisticile arată că, la fiecare două săptămâni mai dispare o limbă (este cazul, în primul rând, a celor care nu au beneficiat şi de varianta scrisă). Aproximativ 40% dintre limbile vorbite astăzi sunt considerate vulnerabile sau în pericol de dispariție.

Sunt şi situaţii în care unele limbi pe cale de dispariție pot fi „reînviate”, cum s-a întâmplat cu o limbă de origine celtică, vorbită până în secolul al XVII-lea, în localitatea Cornish din sudul Mării Britanii. Ultimul vorbitor al acestei limbi s-a stins din viaţă, dar, pe baza documentelor existente, în zilele noastre, limba a fost studiată şi, de câţiva ani, este din nou vorbită de circa 2000 de locuitori din regiune.

În același timp, există și fenomene precum crearea de limbi artificiale, cum ar fi esperanto sau lojban, concepute să fie limbaje internaționale, ușor de învățat și de folosit, în paralel cu adoptarea unor limbi internaționale, precum engleza, în contexte globale de comunicare.

Superlative lingvistice – cea mai bogată limbă

Limba engleza
Limba engleza

Superlativele lingvistice sunt subiective și pot varia în funcție de perspectivă și de criteriile utilizate. Fiecare limbă are valoarea şi frumuseţea ei, reflectă cultura și experiența unui popor și poate oferi o viziune unică asupra lumii. Cu toate acestea, lingviştii au identificat câteva superlative lingvistice, în funcţie de numărul de cuvinte, de expresivitate, dificultate, popularitate etc.

Cea mai bogată limbă este considerată, de către majoritatea lingviştilor, limba engleză, datorită numărului mare de cuvinte (peste 200 000 de cuvinte înregistrate în “Oxford English Dictionary”) şi a influenţei sale asupra altor limbi. Din totalul cuvintelor, circa 171 000 sunt în uz. Cu toate acestea, criteriile pentru a măsura „bogăția” unei limbi pot varia, la numărul de cuvinte adăugându-se varietatea gramaticală și capacitatea de a exprima idei complexe.

Nu trebuie pierdut din vedere că lexicul unei limbi reflectă, în mare măsură, specificul unui popor (istorie, cultură, ocupaţii, tradiţii etc.) şi că astfel de aspecte influenţează bogăţia şi complexitatea limbii respective.

Dacă se ia în considerare numai numărul de cuvinte, există numeroase alte limbi care depăşesc limba engleză – de exemplu, limba coreeană are 1 100 373 de cuvinte, limba turcă, 616 767 de cuvinte, suedeza, 600 000 de cuvinte, japoneza, peste 500 000, chineza, circa 400 000 de cuvinte, islandeza, aproximativ 560 000 de cuvinte (dintre care doar în jur de 40 000 de bază, restul derivate), norvegiana, 500 000, olandeza, 400 000, germana, 330 000 de cuvinte.

Limba română, în top cele mai bogate opt limbi ale lumii

Cea mai recentă ediţie a “Marelui Dicţionar al Limbii Române”, în 19 volume, cu câte 500 – 1000 de pagini fiecare, cuprinde 175 000 de cuvinte (inclusiv termeni populari, arhaici, neologici etc.). După cum sublinia Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, sub egita căreia a fost tipărit dicţionarul, “Limba română, ca bogăţie de vocabular şi semantică, este între primele opt limbi ale lumii. 80% dintre cuvintele pe care le folosim în viaţa cotidiană sunt de origine latină. O parte au fost moştenite din latină, prin tradiţia locală, şi o parte au intrat din franceză şi engleză”.

Superlative lingvistice – cea mai vorbită limbă din lume

Salut in diverse limbi
Salut in diverse limbi

Cea mai vorbită limbă din lume, cu cel mai mare număr de vorbitori nativi, aproximativ 918 milioane, este chineza mandarină. Este limba oficială a Chinei, în Taiwan, una dintre limbile oficiale din Singapore și una dintre cele șase limbi oficiale ale Organizației Națiunilor Unite. Mandarina este un dialect al limbii chineze, pe baza căruia s-a construit limba chineză modernă standard.

Pe locul doi, în topul celor mai vorbite limbi din lume, se situează spaniola, cu aproximativ 460 milioane de vorbitori nativi și este limbă oficială în Spania si in mai mult de 20 de țări din America Latină.

Locul al treilea este ocupat de limba engleză, vorbită de aproximativ 370 milioane de vorbitori nativi și aproximativ 1,27 miliarde de vorbitori non-nativi. Este o limbă internațională larg răspândită și este limba de comunicare în afaceri, tehnologie și multe alte domenii.

Pe următoarele locuri se află hindi, cu aproximativ 310 milioane de vorbitori nativi, majoritatea în India, unde este una dintre limbile oficiale ale țării, araba, cu peste 310 milioane de vorbitori nativi (este limbă oficială în țări din Orientul Mijlociu și Africa de Nord), bengaleza – aproximativ 230 milioane de vorbitori nativi, în special în Bangladesh și în statele din estul Indiei, portugheza – circa 220 milioane de vorbitori nativi, în special în Portugalia si Brazilia, rusa – aproximativ 155 milioane de vorbitori nativi, în principal în Rusia și in țările fostei Uniuni Sovietice, japoneza – aproximativ 130 milioane de vorbitori nativi (este limba oficială a Japoniei), lahnda (Punjabi) – are aproximativ 100 milioane de vorbitori nativi, în principal în Pakistan și India.

Aceste cifre pot varia în funcție de diferite estimări și surse, dar, în general, aceste limbi ocupă primele poziții în clasamentul celor mai vorbite limbi din lume.

Superlative lingvistice – limba cel mai dificil de învăţat

Diversitate lingvistica
Diversitate lingvistica

Si evaluarea dificultății unei limbi poate fi subiectivă, iar dificultatea poate varia în funcție de limba maternă a vorbitorului, de experiența lingvistică anterioară, de motivația și metodele de învățare folosite. Cu toate acestea, limbi precum chineza mandarină, araba, japoneza și coreeana sunt considerate adesea a fi dificile pentru vorbitorii non-nativi, din cauza sistemelor lor de scriere complexe, structurilor gramaticale diferite și sunetelor neobișnuite.

Citește și:  Picturi cu gust de caramel - arta din zahar caramelizat

Limbile asiatice

Unul dintre cele mai dificile aspecte ale chinezei mandarine este sistemul său de scriere, care se bazează pe caractere hanzi sau logograme. Un caracter este un simbol care reprezintă de obicei un cuvânt sau o parte din cuvânt, iar existența a mii de caractere poate fi copleșitoare pentru cei care încearcă să învețe limba, deşi studiile făcute în China au arătat că se poate citi orice știind doar 3 000–4 000 de caractere. De asemenea, tonurile sunt esențiale în chineză, iar pronunția lor corectă poate fi un obstacol pentru vorbitorii non-nativi.

Limba japoneză are trei sisteme de scriere – hiragana, katakana și kanji. Învățarea și reținerea acestor caractere poate fi o provocare pentru vorbitorii non-nativi. De asemenea, japoneza are mai multe nivele de politețe și pronunția sa delicată necesită precizie.

Coreeana are un sistem de scriere unic, numit Hangul, care poate fi învățat relativ ușor. Cu toate acestea, gramatica și utilizarea limbii oficiale/ standard pot fi dificile pentru vorbitorii non-nativi.

Limba greacă

Limba greacă, de origine indo-europeană, limba unei culturi excepţionale (dacă avem în vedere mitologia, literatura, filosofia, ştiinţele antichităţii greceşti), una dintre cele mai vechi, este şi una dificil de învăţat, pentru că este o limbă neaglutinantă (nu exprimă raporturile gramaticale prin afixe). Alfabetul grecesc (existent încă din secolul al IX-lea i. Hr.) a stat la baza alfabetului latin, chirilic, armean.

Limba arabă

Caligrafia araba
Caligrafia araba

Limba arabă, de asemenea foarte dificil de învăţat, are un sistem de scriere complex, iar multe sunete sunt diferite de cele din alte limbi. In plus, există diferențe dialectale semnificative între diferitele regiuni arabe, ceea ce poate face înțelegerea și vorbirea limbii mai dificile. Un alt aspect care face dificilă învăţarea acestei limbi este “diglosia” (care presupune existenţa unor diferenţe majore între forma standard a limbii şi forma colocvială, învăţată în familie, în conversaţiile cotidiene).

Limbile finlando-ugrice

Finlando-ugricele (finlandeza, maghiara, estona etc.) sunt dificil de învăţat, pentru că au sisteme gramaticale diferite de cele ale limbilor indo-europene, cum ar fi engleza, spaniola etc.. De exemplu, nu există genuri gramaticale și se folosesc cazurile pentru a exprima relații gramaticale între cuvinte.

Este important de subliniat că dificultatea invățării unei limbi poate varia de la individ la individ și, cu motivație, efort și practică, oricine poate învăța orice limbă. De asemenea, învățarea unei limbi poate fi influențată de limbile învățate anterior și de familiarizarea cu structurile și conceptele lingvistice specifice.

Superlative lingvistice – limba cel mai uşor de învăţat

Superlative lingvistice, comunicare
Superlative lingvistice, comunicare

Determinarea limbii cel mai ușor de învățat depinde de mai mulți factori, inclusiv limba maternă a vorbitorului și similaritățile dintre limba pe care o învață cineva și limba maternă. Cu toate acestea, există câteva limbi care sunt adesea considerate a fi mai ușor de învățat pentru vorbitorii non-nativi, din mai multe motive.

Limba engleză, larg răspândită, este relativ uşor de învăţat, pentru că are un alfabet format numai din 26 de litere, iar majoritatea sunetelor sunt prezente şi în alte limbi. De asemenea, există o mulţime de materiale de învățare și oportunități de a vorbi și a practica engleza în întreaga lume.

Limbile romanice (spaniola, franceza, italiana, portugheza) sunt considerate a fi mai ușor de învățat pentru vorbitorii nativi de limbi europene, deoarece au multe cuvinte cu origini comune (în limba latină).

Limba germană este mai uşor de învăţat pentru vorbitorii altor limbi germanice, cum ar fi olandeza, deoarece există asemănări între aceste limbi în privinţa vocabularului și a structurii gramaticale.

Uşor de învăţat este şi esperanto, care este o limbă artificială, creată tocmai cu scopul de a facilita comunicarea între vorbitori de limbi native diferite. Nu are excepţii gramaticale, toate regulile după care funcţionează pot fi explicate într-o pagină. Se poate învăţa de zece ori mai repede decât engleza (în câteva luni).

Cea mai logică limbă din lume

Superlative lingvistice
Superlative lingvistice

Fiecare limbă are propria logică și modul său de a exprima idei și concepte. Cu toate acestea, unele limbi sunt adesea considerate a fi mai “logice” în anumite aspecte. De exemplu:

Limbile aglutinante (în care, pentru a exprima raporturile gramaticale, la rădăcina cuvintelor se adaugă afixe – prefixe şi sufixe distincte), cum ar fi finlandeza, estona sau turca, sunt considerate a fi mai logice în ceea ce privește formarea cuvintelor și structura gramaticală. În aceste limbi, cuvintele se formează cu o serie de sufixe și prefixe, fiecare având un sens clar și distinct. Acest lucru face ca limbile aglutinante să fie relativ ușor de înțeles și de învățat din punct de vedere gramatical.

Limbile artificiale, cum ar fi esperanto, au fost create cu scopul de a fi logice și ușor de învățat. Esperanto a fost conceput astfel încât să aibă reguli gramaticale simple și o structură clară, pentru a facilita comunicarea între vorbitorii diferitelor limbi materne.

Limbile cu ordine strictă a cuvintelor, cum ar fi chineza mandarină sau limba română, unde ordinea subiect – predicat – alte părţi de propoziţie este frecventă, pot fi considerate a fi mai logice în ceea ce privește construcția propozițiilor și înțelegerea structurii gramaticale.

Superlative lingvistice – cea mai romantică limbă din lume

Cea mai romantica limba
Cea mai romantica limba

Fiecare limbă poate fi “romantică” în felul său, iar percepția unei limbi, în acest sens, poate varia în funcție de context, de cultura în care este utilizată, de preferinţele individuale. Cu toate acestea, limba franceză este frecvent considerată ca fiind una dintre cele mai romantice limbi din lume, existând câteva motive general acceptate în acest sens:

Franța este adesea văzută ca o destinație romantică. Parisul, în special, este considerat, în virtutea tradiţiei, “orașul iubirii”, ceea ce a contribuit la percepția limbii franceze ca limbă romantică.

Limba franceză are un mod distinct de a exprima iubirea și pasiunea. Cuvintele și expresiile din limba franceză pot suna mai armonios, mai plăcut, mai profund, atunci când sunt folosite pentru a exprima sentimente romantice.

Franța are o lungă şi puternică tradiție a culturii romantice, cu o influență semnificativă asupra literaturii, poeziei, artei și muzicii universale. Poeziile romantice, cântecele de dragoste în limba franceză au contribuit la imaginea romantică a acestei limbi.

Mai există şi alte superlative lingvistice. De exemplu, dintre limbile vorbite pe Terra, ritmul cel mai rapid în vorbire aparţine vorbitorilor de: japoneză (7,84 silabe pe secundă), spaniolă (7,82 silabe pe secundă), franceză (7,18 silabe pe secundă), italiană (6,99 silabe pe secundă), engleză (6,19 silabe pe secundă), germană ( 5,97 silabe pe secundă) și mandarină (5,18 silabe pe secundă).

Până la urmă, dincolo de superlative, important este ca fiecare să cunoască, să stăpânească, să respecte limba în care se naşte, pentru că felul în care vorbim reflectă identitatea noastră. Apoi, prin cuvânt, au devenit posibile gândirea, cunoaşterea, reflecţia, imaginaţia, stabilirea legăturilor interumane. De asemenea, trăim într-o lume tot mai interconectată şi cunoaşterea unei/ unor alte limbi decât cea maternă a devenit o necesitate.

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.