Tăcerea este de aur (utilizată, uneori, şi în varianta “Tăcerea este de aur şi cuvântul de argint”) este o expresie foarte cunoscută, care transmite ideea că sunt situaţii când este mai înțelept să rămâi tăcut decât să vorbești.

Sensul principal al acestei expresii este că păstrarea tăcerii poate aduce mai multe beneficii decât exprimarea gândurilor sau a opiniilor, evitându-se astfel confruntări inutile, păstrându-se secrete (atunci când este cazul), facilitând accederea la o înţelegere mai profundă a lucrurilor şi oamenilor, garantând libertatea de exprimare a celorlalţi.

Varianta “Tăcerea este de aur şi cuvântul de argint” atrage atenţia asupra faptului că relaţia dintre “tăcere” şi “cuvânt” nu este neapărat una de opoziţie, ci implică o diferenţiere, aşa cum aurul şi argintul nu se opun, ambele sunt metale preţioase, numai că aurul este considerat mai valoros decât argintul (care, la rândul lui, este mai valoros decât bronzul, fierul sau alte metale).

Tăcerea este de aur – originea expresiei

Tăcerea este de aur şi cuvântul de argint
Tăcerea este de aur şi cuvântul de argint

De-a lungul timpului, expresia și-a sporit popularitatea și s-a răspândit în mai multe culturi, ilustrând importanța echilibrului între vorbire și tăcere în comunicare. Iată câteva explicații posibile privind originea și sensul său:

În perioada antichităţii

Cultura antică, greacă și romană – în filosofia greacă și romană, găsim exemple ale ideii că tăcerea poate fi considerată valoroasă și înțeleaptă. În dialogurile lui Platon, de exemplu, Socrate menționează adesea că nu știe multe lucruri și că tăcerea lui este semnul înțelepciunii. Chiar înaintea acestora, era celebră pledoaria lui Pitagora pentru tăcere, ca modalitate de a dezvolta o gândire reflexivă, prin preluarea controlului asupra cuvintelor, cea mai bună cale pentru ca omul să ajungă la esenţa fiinţei sale. Toţi cei care voiau să facă parte din celebra “Scoală pitagoreică”, trebuiau, înainte de toate, să petreacă cinci ani în tăcere totală sau doi ani, pentru cei cu personalităţi puternice, educate, echilibrate. Mulţi atribuie originea expresiei “Tăcerea este de aur” lui Pitagora şi principiului pe care acesta îl susţinea cu insistenţă: “Tăceţi sau lăsaţi cuvintele să valoreze mai mult decât tăcerea!”;

În Evul Mediu

Proverbe medievale – în Evul Mediu european, expresia a început să apară în diverse proverbe, dar și in lucrări literare. Una dintre primele apariții documentate datează din secolul al XVII-lea, în Anglia, într-un context în care calitățile tăcerii erau asociate cu înțelepciunea și bunul simț.

Expansiunea comercială și diplomatică – expresia “Tăcerea este de aur” a inceput să fie utilizată frecvent şi în contexte comerciale sau diplomatice, fiind folosită pentru a sublinia importanța discreției și a păstrării secretelor. În astfel de medii, dezvăluirea inoportună a informațiilor putea/ poate avea consecințe negative semnificative.

Tăcerea în diverse religii

Tăcerea este de aur
Tăcerea este de aur

“Tăcerea este de aur” este un adagiu prezent si în multe religii ale lumii. Mesajul expresiei poate fi ințeles ca o formă de contemplare și de conectare spirituală, ca un mod de exprimare a respectului sau ca ascultare a învățăturilor divine, cu rol important în dezvoltarea spirituală. “Tăcerea este de aur”, pentru că este adesea asociată cu eliberarea de iluzii și cu găsirea înțelepciunii interioare. Iată câteva exemple referitoare la felul in care este interpretată tăcerea în diverse religii:

Citește și:  Ideologia de stânga vs. ideologia de dreapta – sensul şi originea acestor concepte

Budismul – în budism, tăcerea și meditația sunt elemente esențiale pentru atingerea iluminării și a conștientizării profunde. Practicanții meditează în tăcere pentru a-și calma mintea și a-și găsi echilibrul interior. Tăcerea este considerată calea de a înlătura gândurile și distragerile, conducând la o mai mare claritate și înțelegere.

Hinduismul – în hinduism, tăcerea poate fi asociată cu starea de “sattva”, care este considerată o stare de armonie, liniște și puritate. Practicanții pot recurge la tăcere pentru a-și disciplina mintea și pentru a se apropia mai mult de divinitate. De asemenea, tăcerea poate fi considerată un mod de a onora și a comunica cu zeii.

Creștinismul – în creștinism, tăcerea poate reprezenta o formă de ascultare a lui Dumnezeu. Este adesea asociată cu rugăciunea sau meditația, permițând credincioșilor să se concentreze pe învățăturile biblice. În plus, tăcerea poate exprima și respectul față de sacralitatea anumitor momente sau spații, cum ar fi bisericile sau perioadele de post.

Taoismul – în taoism, tăcerea și non-acțiunea (wu wei) sunt concepte cheie. Tăcerea este considerată calea către armonie și echilibru. Taoiștii cred că, prin tăcere și non-acțiune, se poate atinge o conexiune mai profundă cu Tao (Căile Universului).

În relaţiile interpersonale

Impactul social și relațional – expresia poate fi interpretată și în contextul relațiilor interpersonale. Tăcerea poate fi considerată o formă de respect sau de maturitate în comunicare, în special atunci când subiecte delicate sau controversate sunt în discuție. Nu este “de aur” tăcerea când este vorba de plictiseală, indiferenţă, dispreţ, ameninţare.

“Tăcerea este de aur”- un mesaj valabil şi astăzi?

Tacerea
Tacerea

Astăzi, într-o lume extrem de gălăgioasă şi agitată, în care “clamăm” fără încetare necesitatea comunicării, se pare că tăcerea a cam fost uitată. Vorbim, ascultăm, discutăm, în viaţa reală, la telefon, pe reţelele sociale, mii de gânduri dau năvală în cuvinte şi pare că acest flux este imposibil de oprit – despre cine, despre ce? Uităm de îndată. Cât despre tăcere ca practică spirituală, cunoscută din cele mai vechi timpuri, acest aspect pare ignorat, în mare măsură, de omul modern.

Nu trebuie pierdut din vedere că este demonstrat ştiinţific faptul că tăcerea cu rost, tăcerea controlată, interiorizată, ne poate face, intr-adevăr, mai “înţelepţi” (cum cei din timpurile vechi ştiau deja), stimulează creativitatea şi memoria.

Evident, “Tăcerea este de aur”, ca orice expresie, trebuie înţeleasă în diversitatea conotaţiilor sale şi a contextelor în care este folosită.

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.