Între patru masive muntoase, în partea de nord-vest a Transilvaniei, mai exact în judeţul Hunedoara, pe o suprafaţă de 1300 de km pătraţi, se întinde Țara Hațegului. Este înconjurată de Munţii Poiana Ruscă, Masivul Șureanu, Munţii Țarcu şi Munţii Retezat, aşa că oriunde ai privi în această zonă, e imposibil să nu rămâi impresionat de peisajele magnifice care se găsesc aici.
Zona este considerată una dintre cele mai bogate din România, mai ales din punctul de vedere al istoriei, pentru că aici se găsesc importante monumente şi ruine. Din punct de vedere arheologic şi arhitectural, este foarte cunoscută pentru fosilele de dinozauri care au fost găsite aici. Din punct de vedere geografic, Țara Hațegului este drenată de râurile Râul Mare, Strei şi Galbena.
Revenind la partea istorică, Țara Hațegului cuprinde cinci perioade, şi anume preistorică, dacică, romană, medievală şi imperială. În perioada preistorică, aici, au fost descoperite primele prezențe ale oamenilor în România, iar uneltele de cuarţit şi de os prelucrate, împreună cu o vatră, sunt printre cele mai remarcabile descoperiri făcute despre viaţa oamenilor din acea perioadă.
În perioada dacică, aici s-a ţinut bătălia decisivă dintre daci şi romani, istoria menţionând ca fiind una dintre cele mai sângeroase bătălii dintre cele două popoare. După victoria asupra dacilor, romanii pătrund în Țara Hațegului, și astfel, războiul de la 101-102 se încheie. Aici, au mai fost descoperite şi fortificaţii ale dacilor, care opreau accesul în Țara Hațegului prin zona Bistrei, iar una bloca accesul prin zona Sarmisegetuza Regia.
După învingerea dacilor, romanii fondează pe teritoriul Sarmisegetuzei capitala provinciei Dacia, iar toată zona Haţeg era sub stăpânire romană, ca teritoriu deţinut în urma războiului. Mult timp după ce se încheie perioada romană şi după retragerea definitivă a romanilor, despre Țara Hațegului nu mai apar foarte multe menţiuni, însă se presupune că aici s-ar fi format şi ar fi prosperat societatea medievală românească, pentru că în această zonă se găseşte cea mai veche Biserică românească, datând din secolul al XII-lea.
Următoarele menţiuni despre această zonă apar pe la 1247 când, în Diploma Cavalerilor Ioaniţi, apare menţionată pentru prima dată ca şi cum ar face parte din Voievodatul lui Litovoi.
Începând cu acest an, Țara Hațegului începe să se integreze în Regatul Ungar cu multe dificultăţi, dovadă stând faptul că abia prin secolul al XV-lea această apartenenţă la Regatul Ungar s-a finalizat. În secolele XII-XV, sub administrare maghiară, în această zonă s-au format şi primele structuri feudale, istoricii găsind 11 cnezate haţegane menţionate în paginile istoriei.
Aceste structuri au funcţionat până în secolul al XV-lea chiar, având drept de vot, iar în cadrul armatei era o ramură distinsă a acesteia. Corvinii şi-ar avea rădăcinile în Țara Hațegului, spun unii istorici, deoarece multe familii din aristocraţia medievală s-au făcut cunoscute în acea perioadă prin procesul de catolicizare sau maghiarizare.
Următoarea perioadă în care intră Hațegul este perioada imperială, cunoscută prin dezvoltarea oraşului Haţeg ca nucleu al întregii zone, cu dezvoltare economică, dar şi militară. Tot din perioada imperială, datorită dezvoltării care are loc, conacele famiilor aristocrate ale României devin adevărate castele.
La nivel mondial, Țara Hațegului este cunoscută datorită descoperirii fosilelor de dinozauri, îndeosebi dinozauri pitici din perioada cretacicului. Primele descoperiri s-au făcut începând cu anul 100, însă în vremurile noastre au fost reluate abia în 1977. În prezent, aici au fost descoperite 10 specii de dinozauri, iar dinozaurii pitici sunt o specie interesantă, pentru că s-au format prin adaptarea la mediul în care trăiau, Hațegul fiind atunci doar o insulă de dimensiuni reduse, iar prin fenomenul de nanism insular dimensiunile reptilelor s-au micşorat.
Ca monumente şi locuri de vizitat din acea zonă, se numără cetăţile care au curţi cneziale, cum sunt: turnul de la Răchitova, Cetatea Colț şi Cetatea Mălăieşti. Alte ruine ale cnezilor sunt vizibile în satele Râu de Mori şi Sălaşul de Sus. Pe lângă toate aceste ruine, de vizitat mai este şi Cetatea Regală a Hațegului, care, de fapt, este un turn hexagonal, care în perioada medievală a avut rol militar şi politic.
Deşi Hațegul este menţionat pentru prima dată în 1247, Cetatea Hațegului apare în manuscrise prima oară abia în jurul anului 1317. De aici, castelanul sau conducătorul oraşului administra Hațegul când se afla sub stăpânire ungară. Tot la categoria “Ce este de vizitat în Țara Hațegului”, intră și Bisericile în Zid, deoarece aici sunt întâlnite cele mai vechi Biserici în piatră româneşti şi sunt, la ora actuală, monumentele medievale care s-au păstrat cel mai bine.
Printre cele mai vechi biserici care pot fi vizitate, sunt cele de la Denus, Pesteana, Strei, Ostrov, Sântămăria-Orlea şi Streisângeorgiu. Alte zone care mai pot fi vizitate din Țara Hațegului sunt Georparcul Dinozaurilor “Țara Hațegului”, Locul fosilifer cu dinozauri Sânpetru, Mlaştina de la Plesteana, Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina şi Parcul Naţional Retezat. Toate acestea sunt zone naturale protejate, iar din fiecare puteţi merge să vizitaţi mai departe, monumente, biserici, peşteri, cascade sau, pur şi simplu, să admiraţi peisajul şi liniştea oferită de o astfel de zonă.
Ținutul este traversat de râurile Râul Mare, Strei și Galbena, care contribuie la peisajul idilic și sunt esențiale pentru biodiversitatea zonei. Aceste ape limpezi susțin o varietate largă de flora și fauna, făcând din acest loc un punct de interes pentru ecoturism și activități în aer liber.
