Teatrul și Opera Maghiară de Stat din Cluj-Napoca constituie cea mai importantă instituție culturală maghiară din România.
Primele reprezentații datează din anul 1792, iar cel dintâi edificiu care a servit ca instituție teatrală maghiară a fost construit în centrul orașului, în anul 1795, de către Societatea Teatrală Maghiară, din donațiile clujenilor. Clădirea modernă, de talie europeană, a făcut din „orașul comoară” o adevărată capitală a reprezentațiilor teatrale maghiare, atunci fiind puse în scenă, pentru prima dată, operele lui Shakespeare.
Sediul actual al Teatrului și Operei Maghiare de Stat datează din 1909, fiind ridicat pe locul fostei construcții, din lemn, a Teatrului de Vară, pe malul drept al Someșului. Clădirea a fost concepută în stil Secession, după planurile arhitecților Markus Geza și Spiegel Frigyes, iar frontonul cu coloane datează din 1960, când a fost extins și foaierul. De la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Teatrul și Opera Maghiară este singura instituție de acest fel din afara granițelor Ungariei.
Personalități de seamă și-au lăsat amprenta de-a lungul deceniilor, iar printre aceștia sunt enumerați pe E. Kovacs Gyula, inițiatorul ciclului dramelor shakespeariene (1865-1899), Janovics Jeno, fondatorul primului studio cinematografic maghiar (1905-1930), Harag Gyorgy, regizor de talie europeană (1973-1985).
Din anul 1990, Teatrul Maghiar de Stat Cluj este condus de regizorul Tompa Gabor, exponent al școlii românești de regie, iar instituția a dobândit un repertoriu valoros precum și o trupă de actori proveniți din mai multe generații. Regizori de elită ai scenei românești și internaționale, precum Vlad Mugur, Silviu Purcărete, M. Maniutiu, Victor I. Frunză, Mona Chirilă, David Zinder, David Grant au montat spectacole aici.
Ultimul deceniu a adus Teatrului Maghiar de Stat din Cluj faima internațională prin spectacole de mare ținută, precum „Cântăreața cheală” (Eugen Ionescu), în regia lui Tompa Gabor, distins cu premiul criticii acordat „Celui mai bun spectacol străin al anului 1993”, în Anglia; cele trei premii UNITER obținute pentru „Cel mai bun spectacol”; nominalizări și peste 110 premii naționale și internaționale ale regizorilor Tompa Gabor, Vlad Mugur, Mihai Maniuțiu, scenografilor și actorilor Teatrului.
Opera Maghiară, care împarte același sediu cu Teatrul, este mai tânară, fiind înființată în anul 1948, până la acea dată punându-se în scenă, mai ales operete. După anul 1989, în cor, balet și orchestră au fost atrași mulți tineri talentați.
Programul este foarte bogat și adesea spectacolele sunt jucate cu sălile pline. Printre lucrările importante prezentate la Opera Maghiară sunt amintite cele care aparțin repertoriului universal, Verdi, Puccini, Bizet, Mozart, R. Strauss, sau cel maghiar, Erkel Ferenc, Vermesy Peter, Vajda Janos, Komives J., Orban Gyorgy, Franz Lehar, Imre Kalman, Albert Szirmai, Jeno Huszka.
În iunie 2005, la Opera Maghiara din Cluj s-a desfășurat prima ediție a Festivalului concurs internațional „Bela Bartok” pentru dirijori de orchestre de operă , cu participarea a 40 de dirijori din 23 de țări.
Clădirea Teatrului și Operei impresionează prin stilul său Secession, un curent arhitectural inovator pentru începutul secolului XX. Detaliile de design, de la coloanele frontonului la spațiul elegant al foaierului, reflectă gustul estetic al epocii și adaugă un plus de farmec acestui loc cultural.
Se spune că în timpul construcției, arhitecții Markus Geza și Spiegel Frigyes au fost inspirați de marile teatre europene, dorind să aducă un suflu nou în peisajul cultural clujean. Legendele locale vorbesc despre repetițiile secrete și spectacolele grandioase care au marcat debutul teatrului maghiar în România.
