Multe dintre constructiile romane amintesc de grandoarea arhitectonica de altadata, din vremurile glorioase ale imperiului, insa exista, in Baalbek, mai cu seama in Liban, vestigiile unei astfel de structuri care nu se incadreaza in tiparele cunoscute de noi toti. Este vorba despre Templul lui Bacchus ce se afla la inaltimea unui deal, dainuind, precum un strajer de nadejde, peste valea Bekaa.
Flancat de nu mai putin de 42 de coloane corintice, acest splendid templu, dedicat lui Bacchus, este una dintre cele mai bine conservate constructii romane, daca nu cumva cel mai bine pastrat din cate exista. Superbele coloane corintice, fiecare masurand 19 metri, par ca protejeaza inima templului. Situl pe care se afla aceasta minunata constructie ar data, cel mai probabil, din mileniul al III-lea i.Hr., cand intreaga regiune era locuita de fenicieni.
Se presupune ca acest popor a construit acest templu inchinat zeului-soare Baal, numele acestei divinitati fiind preluat si de oras. Abia mai tarziu, orasul avea sa fie numit Heliopolis, adica Orasul Soarelui. In timpul lui Iulius Caesar, asezarea avea sa fie colonizata de romani, in perioada urmatoare, orasul dezvoltandu-se uluitor de rapid, fiecare imparat roman contribuind la extinderea asezarii.
Nu e de mirare ca Baalbek a devenit un centru de cult al zeilor romani, cu atat mai mult cu cat aici s-au construit trei temple principale, ridicate in cinstea lui Bacchus, considerat zeul vinului si al fertilitatii, al lui Iupiter si al lui Venus. Ceea ce este cu adevarat interesant este faptul ca orasul s-a dezvoltat chiar si in primele secole ale erei noastre, spre deosebire de alte astfel de asezari care, treptat, au fost date uitarii si, intr-un final, abandonate.
Baalbek a continuat sa se dezvolte pana in anul 313 d. Hr., chiar in perioada in care crestinismul a intrat in legalitate, devenind religia oficiala a Imperiului. La acele vremuri, schimbarile prin care societatea trecea erau de-a dreptul drastice, mai ales ca o parte din zeii venerati erau considerati pagani. Ca o consecinta a declinului cultului zeilor, si orasul Heliopolis incepusa sa decada treptat.
Ba, mai mult decat atat, a existat o perioada in care multe dintre constructiile dedicate unor astfel de zei au inceput sa fie distruse, in timp ce structurile de dimensiuni mai mici erau abandonate. Totodata, orasul parea ca se prabuseste sub propria greutate, mai ales in regiunea in care se ridicasera Templul lui Bacchus. Astazi, se poate spune ca supravietuirea acestui templu este un miracol, avand in vedere conditiile vitrege si distrugerile masive de la acele vremuri.
Vizitatorii care vor veni la Templul lui Bacchus din Baalbek vor putea admira splendidele sculpturi, chiar si pe cele ale lui Marte si Daniel, frizele bogat decorate, precum antablamentul. Un alt aspect pe care vizitatorii il vor remarca este faptul ca iconografia arata ca, de fapt, templul a fost dedicat lui Mercur, in pofida faptului ca structura i-a fost atribuita zeului Bacchus. De-a lungul existentei sale, templul a avut mai multe roluri. De pilda, atunci cand controlul orasului Baalbek a fost preluat de musulmani, in secolul al VII-lea, templul a fost transformat in fortareata.
