Unii oameni considera animalele Teropode ca fiind exemplare mari si feroce ale faunei preistorice, insa in realitate acest lucru nu este chiar asa, deoarece unele dintre ele au fost foarte mici. La fel si fauna moderna este reprezentata de carnivore mari – lupi si lei – dar si de pradatori mai mici – ratoni, vulpi, etc.
Teropodele carnivore – numite si dinozauri pradatori – au populat Pamantul cu aproximativ 225-65 de milioane de ani in urma, in era Mezozoica. Indiferent de cum erau mici sau uriase se deplasau biped, corpul lor fiind mentinut in echilibru pe cele doua membre posterioare cu ajutorul cozii groase si grele. Intotdeauna membrele din spate erau foarte bine dezvoltate comparativ cu cele din fata – care erau de regula folosite pentru a tine prada capturata.
Timp de milioane de ani Teropodele au fost adevarati conducatori ai Pamantului. Ele au fost mult mai puternice decat celelalte creaturi preistorice care traiau in vremurile de demult, au dominat planeta peste toate vietatile ei – insecte, soparle, mamifere etc. De-a lungul anilor acesti pradatori s-au dezvoltat si au evoluat astfel incat s-au diversificat in mii de tipuri, unice in felul lor.
Dintr-o ramura adiacenta teropodelor, cercetatorii au ajuns la concluzia ca ar fi luat nastere pasarile preistorice si in acest sens un exemplu foarte bun este creatura Archaeopteryx. Teropodele mici pentru a-si pastra caldura corporala aveau probabil corpul acoperit cu penaj primitiv. Anumite specii aveau bratele si labele mult alungite, iar alaturi de stern s-a dezvoltat clavicula pe care erau inserati muschii puternici ce asigurau miscarea rapida a bratelor.
Desi aveau corpul acoperit cu pene asemanator zburatoarelor de azi, totusi primele pasari puteau doar sa planeze de pe stanci sau din copaci, dupa ce in prealabil se catarau cu ajutorul ghearelor tari si ascutite ale labelor superioare si inferioare. Principalele particularitati care fac legatura dintre Teropode si pasari sunt: osul in forma de furca (alcatuit din cele doua oase ale claviculei sudate in parte inferioara si care apare si la pasari), cele trei degete orientate inainte de la membrele posterioare si al patrulea pozitionat mai sus si orientat inapoi, penajul primitiv, oasele goale la interior si ouale depuse in cuiburi pentru a fi incubate.
Majoritatea Teropodelor aveau dentitie puternica specifica carnivorelor si ghearele ascutite si incovoiate. Totusi au existat si Teropode dezavantajate din acest punct de vedere, cu maxilare lipsite de dinti, care erau omnivore, vanau insecte si furau oua din cuiburile altor specii de dinozauri. Acestea aveau membrele posterioare lungi, subtiri si musculoase, alcatuite de obicei din oase usoare goale la interior si care prin lungimea lor le oferea posibilitatea de a se deplasa rapid si de a alerga cu viteza. Aceste specii de Teropode traiau in apropierea malurilor de ape unde sursa de hrana preferata era bogata in moluste si libelule gigantice.
Expertii au clasificat Teropodele in subordinul Saurischia si le-au caracterizat astfel: aveau bazinul de soparla, erau in general pradatori bipezi, aveau oasele mari (nu toate, mare parte dintre specii), aveau cate patru degete la membrele anterioare (ex. Ceratosaurus), prezentau cate un rand de dinti pe maxilare, coada era rigida, majoritatea speciilor aveau cate trei degete la membrele din fata si cate patru degete la membrele posterioare, orificiile nazale erau mari, configuratia faciala era complexa, aveau cavitati in oasele craniului pentru a-i diminua din greutate (ex. Albertosaurus).
Anumite specii de Teropode prezentau o creasta speciala pe cap care probabil servea in timpul sezonului de imperechere pentru atragerea femelelor de catre masculi si ca element de concurenta intre rivalii ce faceau parte din acelasi grup. O astfel de creasta dubla aparea la fiorosul Dilophosaurus – un carnivor de 6 m lungime, care se hranea in special cu animale deja moarte. Se pare ca era o caracteristica a masculilor tinand cont ca a fost gasita de catre cercetatori doar la anumite schelete fosilizate.
Un mare teropod din perioada Jurasicului a fost Lourinhanosaurusul descris de paleontologul Octavio Mateus in anul 1998, pe baza ramasitelor fosile descoperite in Portugalia in anul 1982. Acesta ajungea la lungimea de 8 m si probabil se asemana cu Megalosaurusul. Interesant era ca in zona stomacului acestui exemplar s-au gasit pietre stomacale (gastroliti) inghitite de regula de sauropode pentru macinarea hranei vegetale inainte de digerare. Acest lucru arata ca dinozaurul le-a folosit pentru a-si usura si grabi digestia, cu siguranta spre a putea consuma cu lacomie o cantitate mai mare de hrana.
Teropodele erau reprezentate si de animale carnivore care aveau botul lung ca de crocodil. De asemenea, prezentau gheare foarte lungi, vertebre dorsale mult alungite si la specii precum era Spinosaurusul aparea si un fel de vela de piele care folosea probabil la preluare caldurii solare, iar in zilele toride la eliminarea caldurii cu ajutorul vantului ce sufla asupra ei, ca in panzele unei corabii.
Principalele specii de Teropode sunt: Abelisaurus, Albertosaurus, Alvarezsaurus, Anserimimus, Archaeopteryx, Avimimus, Baryonyx, Buitreraptor, Cranotaurus, Chirostenotes, Cryolophosaurus, Deinocheirus, Dilophosaurus, Indosuchus, Megalosaurus, Microvenator, Oviraptor, Spinosaurus, Tyrannosaurus, si multe altele.
