Testoasele preistorice au fost animale fascinante a caror origine este inca neclara si astazi. In vremuri stravechi, atunci cand Pamantul era populat de dinozauri, a existat o catastrofa cosmica – planeta a fost lovita de un meteorit urias. Acest fenomen de neinchipuit a avut consecinte enorme, a dus la disparitia a numeroase specii de animale preistorice. Totusi se pare ca au fost si specii care au supravietuit acestui dezastru.
Analizand ramasitele fosile ale unor testoase preistorice care datau de 75 milioane de ani, cercetatorii au ajuns la concluzia ca aceste reptile s-au ascuns in pamant, in gauri subterane si au intrat intr-o stare de hibernare in momentul in care conditiile erau nefavorabile. Metabolismul lor a fost redus drastic si astfel animalele au reusit sa supravietuiasca dezastrului. Acest grup de testoase preistorice foarte controversat s-a bazat si pe forma unica de blindaj al corpului reprezentat de un tesut alcatuit din carapace (acoperea partea dorsala) si plastron (proteja partea ventrala).
Conform cercetatorilor, primele testoase preistorice care au existat pe Pamant nu aveau nici carapace nici plastron. Acest lucru a fost confirmat pe baza unui studiu facut asupra unor ramasite fosile descoperite in China, in provincia Ghizou, in anul 2007. Acestea apartineau unei specii de broasca testoasa preistorica care a trait cu 220 milioane de ani in urma, in perioada Triasicului.
Specia a fost numita Odontochelys semitestacea si prezenta multe diferente fata de testoasele din zilele noastre. In primul rand avea falcile mici prevazute cu dinti pe partea superioara. La testoasele de azi apare un cioc cornos lipsit de dinti. Craniul la testoasa preistorica era mai inalt in zona din spatele ochilor, forma coastelor si a vertebrelor era diferita, coada era mult mai dezvoltata si mai mare, pe partea ventrala avea o forma de plastron incomplet – toate acestea confirma clar cele mai primitive caracteristici ale unei testoase marine.
In anul 2005, in nordul Columbiei, cercetatorul David Confrin a descoperit ramasitele fosile ale unei specii de broasca testoasa care a trait cu 60 de milioane de ani in urma. Aceasta a fost numita Carbonemys cofrinii de la ,,carbo” – carbune pentru ca ramasitele ei au fost gasite intr-o mina de carbune si ,,confrinii” ales in onoarea descoperitorului David Cofrin.
Carapacea acestei testoase masura 1,72 m, era de forma ovala si avea o scobitura in zona gatului, plastronul era incomplet probabil distrus in timp, craniul avea in jur de 20 cm lungime, iar falcile erau robuste si dotate cu dinti. Cercetatorii au estimat lungimea acestei testoase preistorice la 2 m si au ajuns la concluzia ca a fost una dintre cele mai mari broaste testoase de apa dulce.
O alta specie de testoasa preistorica a fost Proganochelys quenstedti – ale carei ramasite fosile au fost descoperite in Germania si care datau de acum 210 milioane de ani, din perioada Triasicului. Initial aceasta a fost considerata cea mai veche specie descoperita vreodata pana ce paleontologii au prezentat testoasa Carbonemys confrinii in anul 2007.
Testoasa Proganochelys avea lungimea corpului de 1 m, carapacea complet formata, extremitatea cozii cu numerosi spini ososi, ciocul cornos si lipsit de dinti, gatul relativ lung protejat de spini ascutiti ososi, iar capul probabil nu putea fi retras in carapace.
Cea mai mare testoasa preistorica care a trait in perioada Cretacicului superior a fost Archelon ischyros care ajungea la lungimea de 4 m si greutatea de 2 tone.
