Țicleanul (Sitta europaea) – pasărea cățărătoare agilă din pădurile României

Țicleanul (Sitta europaea) este una dintre cele mai bune păsări cățărătoare din România, fiind recunoscut pentru agilitatea sa în mișcările pe trunchiurile copacilor. Această pasăre mică, dar vioaie, poate fi întâlnită frecvent în pădurile mixte și în grădinile din apropierea zonelor urbane.

Cu un penaj distinctiv de culoare albastru-cenușiu pe partea dorsală și galben-portocaliu pe partea ventrală, Țicleanul își folosește picioarele puternice, prevăzute cu gheare lungi și ascuțite, pentru a se cățăra eficient, fără să folosească coada pentru sprijin.

Habitatul și comportamentul Țicleanului în România

Ticleanul (Sitta europaea) este raspandit in Europa Centrala si de Vest, America de Sud, Orientul Mijlociu si Africa de Nord. Prefera paduri mixte formate din arbori cu tulpini inalte. Nu se sperie de om, de aceea apare des in parcurile si gradinile oraselor. Este o pasare agila, activa si nepretentioasa.

Caracteristicile fizice ale Țicleanului

Este considerata cea mai buna cataratoare de la noi din tara. Cand se catara nu foloseste coada, ea se bizuie doar pe picioarele sale. Acestea fiind prevazute cu degete lungi, cu gheare ascutite si lungi, o ajuta sa se prinda de scoarta copacilor. La coborare in fuga, se sprijina in gheara lunga a degetului posterior, evitand astfel sa se dea peste cap. In vazduh se misca in siguranta, insa cu viteza mai mica.

De obicei este vazuta zburand pe distante scurte, de la un copac la celalalt. Doar in timpul migratiilor strabate fara intrerupere trasee mai lungi. Cand vede omul nu zboara, dar se ascunde pe partea opusa a copacului. Sta atenta si abia in ultimul moment isi ia zborul.

Penajul este luminos. Pe partea dorsala este cenusiu-albastru, iar pe partea ventrala este galben-portocaliu. Prezinta o banda neagra care se intinde de la cioc, peste ochi si pana la ceafa. Gatlejul si gusa sunt albe. Ciocul este negru, lung si destul de robust. Picioarele si coada sunt relativ scurte. Are lungimea corpului de 14 cm si greutatea de 22-24 g.

Dieta Țicleanului și tehnicile sale de hrănire

Cantecul sau consta din fluieraturi sau suieraturi izolate. Se hraneste cu diferite seminte, fructe de padure si boabe. Cu ciocul ei puternic si tare reuseste sa deschida cu multa pricepere fructele tari, nucile, fructele de fag si artar. Introduce fructele in crapaturile scoartei copacului si apoi le loveste cu ciocul. Obisnuieste sa culeaga samburi de ciresi, seminte de floarea soarelui, sau alte tipuri de seminte de pe sol.

Reproducerea și ciclul de viață al Țicleanului

Isi face cuibul in scorburile copacilor, sau de multe ori se instaleaza in cuiburile parasite de ciocanitori. Zideste in asa fel cuibul, incat la final ramane doar un orificiu mic prin care se strecoara inauntru sau iese afara. Ca si alte pasari, se foloseste de saliva sa, cu care lipeste micile gramajoare de lut. In interior isi captuseste cuibul cu mici bucatele de scoarta.

La inceputul lunii mai, femela depune cinci pana la noua oua albe cu puncte rosiatice, in fiecare zi cate unul. Acestea sunt clocite doar de femela, o perioada de doua saptamani, timp in care hrana este adusa de mascul. La cresterea puilor ajuta si masculul. Apoi, dupa ce puii incep sa zboare, ambii parinti ii insotesc pretutindeni un timp oarecare.

In tara noastra ticleanul cuibareste in numar destul de mare, fiind prezent in toate padurile de foioase, mai ales care au copaci scorburosi.

Aceasta pasare face parte din ordinul Passeriformes si familia Sittidae.

Curiozități despre Țiclean

Țicleanul are câteva trăsături unice care îl fac o specie fascinantă. Spre deosebire de multe alte păsări, Țicleanul este capabil să se cațere nu doar în sus pe trunchiuri, ci și cu capul în jos, folosindu-și ghearele lungi și ascuțite pentru a se prinde ferm de scoarța copacilor. Aceasta este o adaptare rar întâlnită, care îi oferă un avantaj semnificativ în căutarea hranei.

Un alt fapt interesant despre Țiclean este obiceiul său de a sigila intrările cuiburilor folosind mici bucăți de lut și salivă, reducând dimensiunea intrării pentru a se proteja de prădători. Această ingeniozitate îl ajută să creeze cuiburi sigure, mai ales când se instalează în fostele cuiburi de ciocănitori.

Video – Ticleanul (Sitta europaea):