Amplasat între Banin și Ghana și mărginit de Burkina Faso în partea de nord, micul stat african Togo este o destinație turistică interesantă, însă mare parte a teritoriilor sale sunt nedescoperite. Savanele și colinele șerpuitoare contrastează cu întinderile de nisip de pe plajă, iar terenurile mai joase, mlăștinoase concurează cu zonele de vegetație abundentă.
Istoria statului Togo este caracterizată de instabilitate politică și numeroase frământări, cauzate de lunaga dictatura a președintelui Etienne Gnassingbe Eyadema, al cărui regim autocrat s-a încheiat o dată cu decesul său, la începutul anului 2005. În urma unei mișcări nedemocratice, Faure Gnassingbe, fiul fostului dictator, a fost instaurat ca lider al țării. În mijlocul tulburărilor politice, mii de oameni au fugit în Ghana sau Benin și locuiesc acolo ca refugiați.
Popoarele Voltaic si Kwa au fost primii locuitori. Ewe au urmat în secolul al XIV – lea și Ane în secolul al XVIII – lea. Danezii au revendicat teritoriul la sfârșitul secolului al XVIII – lea, însă în anul 1884 s-a întemeiat o colonie germană -Togoland. Zona a fost împărțită între britanici și francezi, sub mandatul Ligii Națiunilor, după primul război mondial. Diviziunea britanică a votat pentru uniunea cu Ghana. Diviziunea franceză a devenit Togo, care și-a declarat independența în aprilie 1960.
În ciuda frământărilor politice, Togo „mizează” pe multe obiective de interes, demne de explorat. Capitala Lome se află în partea de sud, de-a lungul așchiei de coastă la Golful Guineea. Rămășițele moștenirilor germane, portugheze și britanice sunt evidente, prin cele câteva clădiri coloniale, incluzând o catedrală germană, cuibărită alături de piețele tradiționale aglomerate. Lome este singura capitala din lume situată chiar lângă graniță. Orașul este un amestec între curentul tradițional și cel modern. Orașul deține o piață de unde se pot achiziționa amulete voodoo, loțiuni și licori.
Însă, pentru a aprofunda și înțelege cultura africană locală, sunt necesare câteva expediții în afara orașelor principale. Cascadele spectaculoase, pădurile tropicale luxuriante, satele tradiționale – toate pot fi vazute în afara capitalei. Pescuitul pe Lacul Togo este o activitate populară, așa cum sunt și aburcările pe Agou, cel mai înalt punct al țării, la aproape 1.000 de metri altitudine. Turiștii pot alege să viziteze valea Tamberma – zonă turistică protejată de UNESCO – unde se pot vedea casele înalte, confecționate din argilă.
Magia Republicii Togo este emanată din direcția celor 37 de etnii tribale. Vizitatorii norocoși pot vedea măcar unul din cele câteva festivaluri tradiționale ce au loc de-a lungul țării, în fiecare an, celebrând cultura și spiritualitatea unui popor prietenos decis să se afle în comuniune cu natura.
Turiștii mai pot vizita Togoville, locul în care a fost semnat tratatul dintre germani și conducătorul Mlapa al III – lea. Șeful încă mai arată copii ale tratatului oaspeților care se hotărăsc să treacă și prin Togoville. În sat există multe altare voodoo și catedrala romano-catolică, construită de germani. Sau, turiștii se pot orienta către capitala colonială a țării, până în anul 1920, Aneho care și-a păstrat atmosfera specială colonială cu obiectivele sale: biserica Sf Petru și Pavel din secolul al XIX – lea, biserica protestantă și cimitirul german.
