Românii s-au născut creștini. Dincolo de credința care dăinuie pe plaiurile României de 2000 de ani, mănăstirile românești au ajuns să se bucure de faimă internațională, atrăgând un număr tot mai mare de turiști, români și străini. Majoritatea se află în căutarea liniștii interioare, a mântuirii sau merg la mănăstiri mânați de dorința de a se izbăvi de necazuri.
În ceea ce privește pacea sufletească, cele mai vizitate mănăstiri din România sunt cele recunoscute ca locuri în care se petrec miracole. Fie că dețin moaște ale unor sfinți sau chiar morminte sfinte, fie că posedă icoane făcătoare de minuni sau au în obște călugări cu mare har, mănăstirile se numără printre cele mai mari atracții turistice ale României.
Manastirea Prislop
În ultimii ani, mănăstirea Prislop de lângă Silvașul de Sus, județul Hunedoara, a devenit unul dintre cele mai aglomerate locuri de pelerinaj din țară. Turiștii vin cu zecile în timpul săptămânii, iar în weekend, numărul lor devine de ordinul sutelor. Cu ocazia sărbătorilor religioase, a hramului bisericii și mai ales a praznicelor, mănăstirea Prislop se umple de zeci de mii de oameni.
Motivul? La mănăstirea Prislop este înmormântat Părintele Arsenie Boca, marele Sfânt al Ardealului. Așa cum el însuși a profețit, România „a luat foc de la Prislop”; numărul turiștilor explodează parcă de la an la an, iar coada care se formează zilnic la mormântul Părintelui crește văzând cu ochii.
Aici, au loc cele mai multe dintre tămăduirile trupești și sufletești din ultimii ani; credincioșii află liniște interioară, scapă de ispite și încercări. Foarte mulți depun mărturie pentru miracole petrecute în urma rugăciunilor făcute la mormântul lui Arsenie Boca – vindecări de boli grave, găsirea unui loc de muncă, întoarcerea la credință. În prezent, mănăstirea Prislop este mănăstire de călugărițe; a fost înălțată de Sfântul Nicodim de la Tismana, în secolul al XIV-lea, iar biserica a trecut prin numeroase etape de distrugere și apoi restaurare. La exterior, pictura s-a pierdut. Se mai pot vedea doar câteva fragmente de pictură chiar deasupra intrării.
Mănăstirea Dervent
Mănăstirea Dervent, în satul Galița din Constanța, se înscrie și ea de zeci de ani în șirul celor mai vizitate mănăstiri din România. Existența ei se leagă chiar de momentul creștinării poporului român, prin Apostolul Andrei, la începutul erei noastre.
Mănăstirea a fost înființată în 1923 lângă faimoasele cruci făcătoare de minuni, atestate din timpuri foarte vechi. Despre cruci se spune că ar fi răsărit din pământ chiar în locul în care 4 dintre ucenicii Apostolului Andrei ar fi fost martirizați.
De-a lungul celor două mii de ani aproape, au fost înregistrate extrem de multe vindecări trupești și sufletești ai celor îngenunchiați la cele 4 cruci. Minunile continuă și azi; mai mult, mănăstirea Dervent deține și o icoană a Maicii Domnului cu Pruncul, de asemenea făcătoare de minuni. Biserica cea nouă datează din anul 1942 și atrage un număr impresionant de pelerini – unii veniți să ceară ajutor, alții reîntorși să mulțumească.
Mănăstirea Tismana
Mănăstirea Tismana din județul Gorj reprezintă cea mai veche mănăstire încă în funcțiune a țării Românești. Datează din secolul al XIV-lea, fiind construită de către Cuviosul Nicodim de la Tismana; la consolidarea ei și-au adus ulterior aportul și unii dintre cei mai mari domnitori munteni – Mircea cel Bătrân, Neagoe Basarab și Radu Negru Voievod. O parte dintre obiectele de cult ale mănăstirii au fost donate de Constantin Brâncoveanu.
Mănăstirea Tismana este una dintre cele mai vizitate mănăstiri, pentru că la interiorul ei credința se împletește cu istoria românilor. Mulți dintre eroii neamului au pășit în această mănăstire – Matei Basarab, Vlad Ţepeș, Tudor Vladimirescu. Actuala biserică a mănăstirii este considerată o adevărată comoară, astfel că atrage un număr impresionant de turiști străini.
La finalul celui de-al Doilea Război Mondial, în mănăstirea Tismana a fost ascuns tezaurul de aur al Băncii Naționale a României, într-una dintre pivnițele mănăstirești. Apoi, s-a construit o grotă în peștera mănăstirii și tezaurul a fost salvat de armatele sovietice. Tot aici, s-a aflat și o parte a tezaurului polonez.
Mănăstirea Voroneț
Mănăstirea Voroneț din Gura Humorului se bucură de renume internațional. Turiștii se înghesuie să viziteze această bijuterie arhitecturală, a cărei pictură și culori imposibil de reprodus i-au adjudecat titlul de „Capela Sixtină a Estului”. Reprezintă una dintre cele mai importante ctitorii ale lui Ştefan cel Mare, alături de Putna, denumită „Ierusalimul neamului românesc”, de către Eminescu.
Mănăstirea Voroneț a fost înălțată în timp record, în mai puțin de 4 luni, în condițiile de muncă ale secolului al XV-lea. Atracțiile deosebite ale mănăstirii Voroneț sunt considerate paleta de culori a picturii murale. Aici, a apărut celebrul „albastru de Voroneț”; culorile s-au păstrat impecabil, de-a lungul a peste 500 de ani și nici până azi oamenii de știință nu au deslușit misterul ingredientelor folosite la Voroneț. Se cunosc doar două dintre ingrediente – țuica și piatra de azurit. Nicăieri în lume însă, albastrul de Voroneț nu mai poate fi reprodus.
Asemeni mănăstirii Voroneț, celelalte mănăstiri bucovine de secol XV sunt la fel de celebre prin prisma culorilor unice, inventate de către artiștii necunoscuți: verdele mănăstirii Arbore, culoarea roșie a mănăstirii Humor, galbenul de la mănăstirea Moldovița.
Mănăstirea Lainici
Începând cu anul 2009, mănăstirea Lainici din județul Gorj face parte din categoria celor mai vizitate mănăstiri ale României. Lăcașul se bucură de o amplasare de vis, de-a lungul unei șosele ce șerpuiește în Defileul Jiului; oamenii vin atrași nu doar de frumusețea locului, ci și de faima Sfântului Irodion, „Luceafărul de la Lainici”, ale cărui moaște au fost descoperite după mai mult de 100 de ani, în anul 2009. Moaștele sunt făcătoare de minuni, iar Sfântul Irodion este cunoscut ca un mare duhovnic al secolului al XIX-lea.
Nu se știe când a fost fondată mănăstirea Lainici, dar de numele ei se leagă cel al Sfântului Nicodim de la Tismana, care în secolul al XIV-lea poposea în defileul Jiului, într-o peșteră din apropierea deja consolidatei, pe atunci, mănăstiri Lainici.
Astăzi, turiștii vin în număr foarte mare pentru a cere ajutor Icoanei făcătoare de minuni „Grabnic Ascultătoare”, executată la Muntele Athos, pentru a săruta moaștele Sfântului Irodion și pentru a sorbi din pacea celor două biserici – cea veche și cea nouă, construite una lângă alta, ca două surori.
