Asezarea geografica, in sud-estul Europei, si o istorie care, de-a lungul secolelor, a avut nenumarate puncte de confluenta, au facut ca grecii, bulgarii, albanezii, sarbii, romanii sa aiba in comun sarbatori, obiceiuri, mentalitati. Ortodoxismul este religia majoritara in aceste tari, ceea ce explica faptul ca traditiile de Paste in Balcani sunt asemanatoare, dar, desigur, cu nota specifica a fiecarui popor. Pentru ortodocsii de pretutindeni, Invierea Domnului Iisus Hristos este cea mai importanta sarbatoare si cea mai emotionanta, pentru ca semnificatia ei de baza este triumful vietii asupra mortii, care coincide cu repetabila renastere a naturii, in fiecare primavara.
In Grecia, postul Pastelui incepe cu ceea ce oamenii numesc “Lunea curata”, pentru ca, in vremurile de demult, in aceasta zi, servitorii spalau, intreaga dimineata de luni, vasele din bucatarie, pregatindu-le pentru cele patruzeci de zile de post. Cu aceasta ocazie, familia si prietenii se intalnesc, ies la iarba verde, merg la munte sau la malul marii si mananca salate proaspete, masline, mere coapte, traditionala “lagana” – paine nedospita, fara drojdie, coapta special pentru aceasta zi. In unele localtati, primarii organizeaza reuniuni, unde li se ofera oamenilor fasole alba, gatita in oale gigantice, impreuna cu “lagana”, cateva masline si halva. Vinul nu lipseste.
Postul, la greci, numit “nistia”, are reguli stricte: nu se consuma carne (deoarece contine sange), nici alte produse de origine animala (oua, lapte, branza). Aceste interdictii au generat multa inventivitate in alcatuirea unor meniuri bazate pe legume de toate felurile, moluste si crustacee . Totusi, “nistia” nu inseamna exagerare sau intoleranta, fiecare este liber sa se adapteze, mai mult sau mai putin. Pana la urma, ca si la noi, la romani, postul este un mod de a ne detasa, intr-o oarecare masura, de dimensiunea concreta, materiala, care ne domina viata, pentru a ne consacra, cu mai multa emotie si libertate, reculegerii, rugaciunii si meditatiei.
Doar de doua ori este ingaduit sa se consume si peste in post, de Buna Vestire si de Florii. Potrivit traditiilor de Paste in Balcani (si in Grecia, si la noi), in Saptamana Patimilor, ziua de luni este destinata curateniei in casa, in vederea marii sarbatori. In Martea sfanta, se asista la vecernie si, asa cum Iisus Hristos a binecuvantat painea, uleiul si graul, alimente vitale, preotul ii binecuvanteaza si ii unge cu mir, pe credinciosi. Miercuri, femeile prepara biscuiti (“koulouria”) si “tsourekia”, un fel de briosa/cozonac, pentru sarbatoarea pascala. Joia sfanta corespunde, in Evanghelii, condamnarii si rastignirii lui Hristos.
Preotul citeste fragmente din cele douasprezece Evanghelii si, in timpul slujbei, se rememoreaza drumul lui Iisus, ducandu-si crucea, facandu-se inconjurul bisericii. Dupa vecernia de joi, femeile si tinerele mai raman o vreme la biserica, pentru a pregati un cosciug simbolic, impodobit cu o multime de flori, la care credinciosii vin sa se inchine in semn de recunostiinta pentru jertfa Fiului lui Dumnezeu.
Traditia de Paste in Balcani spune ca Joia mare este si ziua in care se vopsesc si se decoreaza ouale de Paste, simboluri esentiale ale sarbatorii, dovada ca sunt puse peste tot, inclusiv deasupra “tsoureki”-ei. In sate, mai exista si obiceiul de a pune la poarta cate un văl rosu, in amintirea hainelor insangerate ale lui Iisus. Copiilor li se ofera o lumanare colorata, in forma de jucarie si o pereche de ciorapi sau haine noi. In Vinerea mare, zi de doliu, crestinii ortodocsi comemoreaza moartea lui Iisus, prin “adoratia crucii”. In aceasta zi se posteste auster, nu sunt ingaduite preparatele dulci, doar linte si otet, acesta din urma amintind de cel cu care au fost umezite buzele lui Iisus, in timpul martiriului.
La sfarsitul slujbei, tot in mod simbolic, preotul il coboara pe Iisus de pe cruce, il inveleste intr-un lintoliu si il poarta, de trei ori, in jurul altarului. Apoi, epitaful, precedat de cruce, este scos din biserica si se reconstituie simbolic un ceremonial al inmormantarii, o fanfara intonand un cantec funebru. Credinciosii ingenuncheaza in fata epitafului, primesc binecuvantarea si li se ofera cate un fir de floare, pe care il vor pastra tot anul, ca talisman. In Sambata sfanta, lumina biruie intunericul si are loc Marea Slujba a Invierii.
Lumina Sfanta este adusa de la Ierusalim, este primita de arhiepiscopul Greciei si impartita in toate bisericile. Potrivit traditiilor de Paste in Balcani, la miezul noptii, preotul apride o lumanare anuntand “Hristos a inviat!” (in greaca, “Christos anesti “), iar credinciosii raspund “Adevarat a inviat!” (in gr. “Alithos anesti”). Clopotele bat fara incetare, semn de mare bucurie, toate lumanarile se aprind, celebrand iesirea din tenebre si intoarcerea la Lumina, la bucurie, pace si armonie.
Apa este binecuvantata si se innoieste si ea. Tarziu, in noapte, oamenii se intorc acasa cu lumanarile aprinse. Inainte de a intra pe poarta sau pe usa, se face semnul crucii, cu lumina lumanarii. Apoi, toata familia se strange in jurul mesei si se manaca “mayiritsa”, o supa din maruntaie de miel si laptuci, un preparat specific pentru masa de Paste. Se ciocnesc oua rosii si se spune ca cel care va reusi sa ramana cu oul intact, va avea noroc tot anul.
Traditiile de Paste in Balcani, similare cu cele ale grecilor, se intalnesc si in Bulgaria, la credinciosii ortodocsi. Postul Pastelui (Paste, in bulgara – Velikden, “Marea Zi”) incepe, la bulgari, cu “ziua iertarii”, cand familia si prietenii se intalnesc pentru a-si cere iertare celor fata de care au gresit. Cand cineva isi cere iertare, celalalt va raspunde “Dumnezeu este Cel ce iarta”. In Saptamana Patimilor, in Joia Mare, se vopsesc ouale si primul ou vopsit trebuie neaparat sa fie rosu si, cu acesta, se face semnul crucii pe fruntea fiecarui copil, pentru a fi protejat de boli.
Sambata se pregatesc bucatele (din carne de pui, nu de miel), pentru ziua de Paste, inclusiv cozonac, care trebuie binecuvantate de preot. Slujba de Inviere se desfasoara dupa acelasi ceremonial, ca la romani si greci, la miezul noptii. La masa ritualica de Paste, traditia bulgara spune ca trebuie lasat un loc liber si ca trebuie sa se puna o paine in plus la masa, ca semn al prezentei invizibile a lui Hristos. Formularea “Hristos a inviat!”, care sintetizeaza mesajul acestei mari sarbatori, va fi folosita, in loc de salut, pana la cealalta mare sarbatoare – “Inaltarea”.
Ceremonialul, in bisericile ortodoxe romanesti, grecesti, bulgaresti, sarbesti, in virtutea traditiilor de Paste in Balcani, este impresionant, plin de fast, tocmai pentru a cinsti Invierea Domnului Iisus Hristos, sarbatoare care ar trebui sa ne gaseasca, pe toti, cu sufletul si gandurile mai curate, pregatiti pentru o noua etapa in viata noastra, ca si cum, dupa o iarna lunga si grea, primavara ar sosi nu numai in exterior, ci si in fiinta noastra.
