La categoria ‘locuri neobişnuite’ care trebuie văzute în România, avem trei cimitire care sunt adevărate monumente culturale şi istorice. Cele trei recomandări se adresează celor care, într-o vacanţă sau în drumurile lor, caută legende neobișnuite. Interesant este că aceste cimitire nu sunt nişte locuri sinistre, ci adevărate pagini de istorie, cu poveşti interesante ale celor care au rămas pe vecie aici.
Cimitirul Vesel de la Săpânţa
Cimitirul maramureşean se află pe primul loc în lista celor trei cimitire inedite din ţară. Faimos pentru crucile mormintelor viu colorate, în special în albastru deschis, pentru picturile naive, cu scene din viața și ocupația celor îngropaţi la Săpânţa. Pe unele cruci există chiar versuri în care sunt amintiţi, deseori cu nuanțe umoristice, cei morţi. Cimitirul Vesel este şi un monument cultural protejat de către UNESCO.
Ineditul acestui cimitir este diferențierea față de majoritatea culturilor popoarelor, care consideră moartea ca un eveniment foarte solemn. În anul 1935, la sugestia preotului greco-catolic Grigore Rițiu, care era și profesor de română și latină, Stan Ioan Pătraș a realizat partea verticală a crucilor, puțin mai lată, cu loc pentru epitaf.
Din 1935, datează primul epitaf, iar din anii 1960 încoace, întreg cimitirul a fost populat cu circa 800 astfel de cruci, sculptate în lemn de stejar, devenind un muzeu în aer liber, o atracție turistică, cu o natură unică. Unele cruci sunt pictate pe ambele părți. Pe o parte, este plasată o descriere a vieții celui îngropat, iar pe cealaltă, este descris motivul morții.
Cimitirul Piraţilor de la Sulina
Un loc neobişnuit din Delta Dunării este Cimitirul Maritim de la Sulina, cunoscut şi sub numele de „Cimitirul Piraţilor”. Timp de trei secole, Sulina a fost un loc de refugiu al piraţilor greci sau maltezi care jefuiau corăbiile venite din Occident. Cimitirul din Sulina lasă loc speculaţiilor şi farmecului legendelor despre cei îngropaţi aici, alături de datele concrete sculptate în piatra monumentelor ori în împletituri de fier forjat.
I se spune “Cimitirul Piraţilor” pentru că aici sunt îngropaţi tot felul de lupi ai mărilor. Ghiorghios Kontoguris este un pirat grec, înmormântat în pământul de la Sulina. Pe piatra lui funerară se mai vede şi astăzi semnul piraţilor, un craniu cu două oase încrucişate. În cimitir, mai sunt şi alte monumente funerare cu poveşti inedite.
Complexul cimiterial de la Sulina e compus din: cimitirul ortodox, cimitirul ortodox de rit vechi (lipovenesc), cimitirul bisericilor europene occidentale, cimitirul musulman şi cimitirul evreiesc. Cimitirul maritim se află în drumul spre plaja din Sulina.
Cimitirul Bellu din Bucureşti
Cimitirul Bellu, pe numele său oficial Cimitirul Șerban Vodă, este un cimitir din București în care se află o serie de monumente funerare de mare excepţie şi o capelă. Acesta este unul dintre cele mai mari, importante şi cunoscute cimitire din România. La Bellu sunt înmormantate unele dintre cele mai cunoscute personalităţi ale culturii româneşti.
Cimitirul Bellu adăposteşte mormintele unor poeţi, scriitori, politicieni: Mihail Eminescu, Barbu Catargi, Toma Caragiu, Haricleea Darele, Valentin Lipatti, Petrache Poenaru, Prinţul Ion D. Bibescu, I. L. Caragiaie, G. Cosbuc, Gelu Naum, Mihail Sadoveanu, Maria Tănase, Constantin Tănase, Petre Ispirescu, Titu Maiorescu, Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu, lulia Hasdeu, Nicolae lorga, Ion Simionescu, Dem Rădulescu, Marin Sorescu şi Nichita Stănescu. Alexandru Orescu a întocmit în 1853 planurile pentru construirea în cimitir a unei capele, iar pictorul Constantin Lecca „zugrăveşte” interiorul.
Această capelă s-a ruinat, iar Emil Pake Protopopescu pune piatra de temelie a unei noi capele în martie 1890. Aceasta este clădită în stilul catedralei din Karlsbad. A fost pictată la interior de Mihail Popp şi, mai târziu, de Dimitrie Belizarie şi Arthur Verona. Catapeteasma a fost sculptată în lemn de Anghel Dima, care a mai lucrat în Bellu interiorul capelelor lui Barbu Oteteleşanu şi B. Marinescu.
Din anul 2012, Cimitirul Bellu face parte din lista obiectivelor turistice europene.
