Orașul Cluj-Napoca datează de aproximativ 6,000-5,500 de ani I.Chr. și este cea mai veche așezare atestată din Transilvania. Așezarea Napoca (Napuca) apare prima oară menționată în 107 (sau 106) pe o bornă kilometrică găsită în localitatea Aiton în 1758, pe drumul roman care venea dinspre Turda.
Cu timpul, evident, așezarea s-a dezvoltat, iar în timpul expansiunii ungare zona Transilvaniei a trecut sub dominația ungurilor. Cetatea Clujului a avut parte de două fortificații: prima a fost construită între anii 1260-1270 și avea o suprafață de doar 7 ha, a doua fortificație a început să fie ridicată în 1405 pe o suprafață de 44 de ha (Vaticanul are 43 de ha), această fortificație fiind posibilă datorită faptului că Sigismund de Luxemburg (cel mai longeviv rege al Ungariei și ultimul din dinastia sa) a oferit mai multor orașe (printre care și Cluj) să aibă propria lor fortificație.
Inițial a doua fortificație, din care face parte și Turnul Pompierilor (mai are denumirea și de Turnul Lăcătușilor), a avut 20 de turnuri, începând să fie ridicate din secolul al XV-lea. Însă, o dată cu secolul al XIX-lea, turnurile au început să fie demolate deoarece era necesară expansiunea și modernizarea căilor de comuncație, iar turnurile erau „incomode”. Astfel, din toate turnurile, doar două au mai rămas, printre care și Turnul Pompierilor.
Motivul principal, conform istoricului Tudor Sălăgean, este că în 1574 atunci când a fost ridicat, fiind un turn suplimentar, a fost ridicat într-o zonă destul de săracă, în acea perioadă, a Clujului. Astfel acest turn a reușit să supraviețuiască demolărilor datorită lipsei de interes pentru acea zonă.
Denumirea de turn al pompierilor i-a fost atribuită mult mai târziu, după ce zidurile nu mai reprezentau un interes atât de mare pentru cetate, când a fost dat spre folosință pompierilor, care trebuiau să evite riscul unui incendiu (sau să-l înăbușe rapid) pentru a nu se duce spre zonele mai bune ale orașului (mai bogate).
În prezent, acest turn din acest an ar trebui să sufere modificări de restructurare. Din 1997 până în 2010, turnul a fost sub patronajul Federației Naționale a Pompierilor, care urma să deschidă aici un Muzeu al Pompierilor, însă, datorită unor incosecvențe în promisiunile acestei organizații, primăria a decis ca turnul să revină sub patronajul său.
În 2013, Turnul Pompierilor apărea pe lista de investiții pentru restaurare din anul 2014, cu o sumă ce a crescut de la 100,000 de lei la 550,000 de lei, în special din fondurile europene disponibile în perioada 2014-2020.
Se spune că turnul a fost martor la multe evenimente istorice majore, inclusiv la incendii devastatoare pe care pompierii le-au combătut cu eroism. De asemenea, legenda locală vorbește despre un pompier care, în anii 1920, a salvat un copil dintr-un incendiu, devenind erou local.
În ultimii ani, Turnul Pompierilor a beneficiat de mai multe lucrări de restaurare pentru a-și păstra farmecul original și pentru a asigura siguranța vizitatorilor. Aceste eforturi reflectă respectul orașului pentru patrimoniul său istoric și cultural.
