Unaul (Choloepus didactylus), cunoscut drept lenesul cu două degete, este unul dintre cele mai lente mamifere din lume, deplasându-se doar 38 de metri pe zi.

Habitatul și distribuția unaului

Unaul este una dintre creaturile cele mai lente din lume, se deplaseaza cu viteza de 38 metri pe zi. Are denumirea stiintifica de Choloepus didactylus si face parte din familia lenesilor cu doua degete – Choloepus – care au trupul zvelt si membrele lungi si subtiri.

Arealul sau este alcatuit din padurile tropicale care alcatuiesc peisajul Americii de Sud, un numar mare de exemplare apar in Nicaragua, Guyana, Bolivia, Brazilia, Venezuela si Panama. Acest mamifer amuzant se deosebeste de alte specii de lenesi prin faptul ca are coloana vertebrala formata din 7 vertebre cervicale. Spre exemplu specia Choloepus hoffmanni se remarca prin faptul ca are doar 6 vertebre cervicale.

Caracteristici fizice și adaptări unice

Unaul traieste solitar, are lungimea corpului de 46-86 cm, greutatea de 4-8,5 kg si lungimea cozii de 1,5-3,5 cm. Are corpul acoperit cu blana deasa, aspra, cu subpar foarte gros, in nuante de culori maronii-cenusii.

In zona fetei blana este in nuante mai deschise, iar in diferite zone ale corpului apare patata cu verde de la algele ce traiesc simbiotic si cresc pe firele lungi de par, care ii asigura un camuflaj in frunzisul copacilor. Cu trecerea anilor blana animalelor se inaspreste si indeseste, iar directia de crestere a parului este dinspre partea inferioara spre spate – acest aspect nu apare la celelalte mamifere.

Isi petrece majoritatea timpului stand atarnat nemiscat in coroana unui copac inalt, are obiceiul sa-si tina capul in jos si sa stea agatat cu cele patru membre, subtiri dar robuste, de o creanga mai groasa. Coboara pe sol mai rar, cam o data pe saptamana, in scopul de a defeca.

Cand doarme isi alege un loc la ramificatia crengilor si adopta o pozitie chircita. Are membrele posterioare mai scurte decat cele anterioare. Membrele anterioare au cate doua degete prevazute cu gheare curbate si tari ca niste carlige, iar membrele posterioare au cate 3 degete, de asemenea inzestrate cu gheare tari si ascutite. Ghearele anterioare pot ajunge la lungimea de 7,5 cm.

Unaul
Unaul

Gatul este scurt si in prelungirea lui apare capul mare si rotund care se aseamana cu cel al unei maimute, cu fruntea neteda, botul lung si gura mica prevazute cu buze putin mobile, dar tari.

Dieta lentă și metabolismul unuia dintre cele mai lente mamifere

Ca toti lenesii si acesta este un animal nocturn care se hraneste cu fructe de padure, frunze, muguri tineri, fructe suculente si scoarta de copac. Alimentele sunt digerate incet, pe parcursul unei luni, metabolismul animalului fiind foarte lent.

Reproducerea și îngrijirea puilor

Desi pe sol se deplaseaza foarte incet, in apa inoata excelent. In perioada de imperechere masculul si femela sunt vazuti impreuna. Ei se imperecheaza tot in copac, iar dupa o perioada de gestatie de 6 luni femela face un singur pui care este destul de bine dezvoltat.

Inca din primul moment puiul cauta sfarcul femelei pentru a fi alaptat de aceasta, se agata cu ghearele de blana ei si sta cu ea timp de 5 luni. Dupa 2-3 luni incepe sa se hranesca cu frunze fragede si treptat se desprinde de blana mamei.

Dusmanii acestei specii de lenes sunt putini, in caz de atac unaul este capabil sa atace furios cu ghearele mari, ascutite si curbate din fata. Principalul sau dusman este omul, localnicii il vaneaza pentru carnea si blana sa.

Speranta de viata la unaul este de 28 de ani in conditii de captivitate si mai putin de 20 de ani in mediul sau natural. Situatia privind pericolul de disparitie al acestei specii nu este confirmata. Unaul face parte din ordinul Xenartha, clasa Mammalia.

Rolul ecologic al unuia în pădurile tropicale

Unaul joacă un rol ecologic important în pădurile tropicale. Fiind un consumator de frunze și fructe, contribuie la menținerea echilibrului ecologic prin controlul creșterii plantelor. Excrementele sale sunt bogate în nutrienți și ajută la fertilizarea solului din jurul copacilor. În plus, algele care cresc pe blana unuia sunt sursă de hrană pentru anumite specii de insecte. Această interacțiune complexă demonstrează importanța unuia în ecosistemele tropicale, făcându-l o verigă esențială în lanțul trofic al pădurilor.

Video – Unaul (Choloepus didactylus):

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.