Constelatia Ursa Major se afla in cerul nordic. Numele sau inseamna “Ursul Mare”. Ursul mai mic este reprezentat de Ursa Minor. Ursa Major este una dintre cele mai cunoscute constelatii de pe cer. Cele mai stralucitoare stele din aceasta constelatie formeaza asterismul Carul Mare, una din cele mai usor de recunoscut forme de pe cer, cunoscut si sub numele de Plugul. Ursa Major este foarte cunoscuta in majoritatea culturilor din lume si a fost asociata cu o serie de mituri. Aceasta a fost una dintre constelatiile catalogate de astronomul grec Ptolemeu, in secolul 2. Ursa Major contine multe stele importante si obiecte faimoase, cum ar fi: galaxia Pinwheel, galaxia lui Bode, galaxia Trabucul, nebuloasa Bufnita si galaxiile luminoase Messier 81 si Messier 82.
Ursa Major este cea de-a treia cea mai mare constelatie de pe cer, ocupand o suprafata de 1280 de grade patrate. Aceasta este situata in cadranul al doilea din emisfera de nord si poate fi vazuta la latitudini cuprinse intre +90 de grade si -30 de grade. Constelatiile vecine sunt Bootes, Camelopardalis, Canes Venatici, Coma Berenices, Draco, Leo, Leo Minor si Lynx. Ursa Major contine sapte obiecte Messier, si anume: Messier 40 (M40, Winnecke 4), Messier 81 (M81, NGC 3031, galaxia lui Bode), Messier 82 (M82, NGC 3034, galaxia Trabucul), Messier 97 (M97, NGC 3587, nebuloasa Bufnita), Messier 101 (M101, NGC 5457, galaxia Pinwheel), Messier 108 (M108, NGC 3556) si Messier 109 (M109, NGC 3992). Aceasta contine, de asemenea, 13 stele cu planete confirmate.
Cea mai stralucitoare stea din constelatie este Alioth, sau Epsilon Ursae Majoris, cu o magnitudine aparenta de 1,76. Exista doua ploi de meteoriti asociate cu Ursa Major. Ursa Major apartine familiei de constelatii Ursa Major alaturi de Bootes, Camelopardalis, Canes Venatici, Coma Berenices, Corona Borealis, Draco, Leo Minor, Lynx si Ursa Minor. Carul Mare este unul din cele mai usor de recunoscut asterisme din cer. Acesta are o semnificatie in multe culturi. Carul Mare este foarte util in navigatie, intrucat acesta arata catre Polaris, sau Steaua Nordului (Alpha Ursae Minoris), care este o parte dintr-un alt asterism faimos, Carul Mic (in constelatia Ursa Minor).
Daca urmezi linia imaginara de la Merak la Dubhe, vei ajunge in cele din urma la Steaua Nordului. In mod similar, linia imaginara care se intinde de-a lungul manerului Carului duce la steaua stralucitoare Arcturus, situata in constelatia Bootes. Daca urmezi linia in continuare, vei ajunge la Spica, cea mai stralucitoare stea din constelatia Virgo si, deasemenea, una din cele mai stralucitoare stele de pe cer. Cele sapte stele care formeaza Carul Mare sunt: Dubhe (Alpha Ursae Majoris), Merak (Beta UMa), Phecda (Gamma UMa), Megrez (Delta UMa), Alioth (Epsilon UMa), Mizar (Zeta UMa) si Alkaid (Eta UMa).
Dubhe si Merak
Dubhe (Alpha Ursae Majoris) are o magnitudine aparenta de 1,79 si se afla la 123 de ani lumina distanta de sistemul nostru solar. Aceasta este cea de-a doua cea mai stralucitoare stea din Ursa Major. Numele sau provine din cuvantul arab “dub” care inseamna “urs”, din fraza araba “zahr ad-dubb al-akbar” care inseamna “spatele Marelui Urs”. Dubhe nu face parte din Grupul de Miscare Ursa Major (Collinder 285) – un grup de stele care include majoritatea stelelor stralucitoare din constelatie. Stelele care fac parte din acest grup au viteze asemanatoare si se crede ca au si o origine comuna. Dubhe este o stea giganta care apartine clasei spectrale K-1 II-III. Aceasta este o stea binara spectroscopica, iar insotitoarea sa este o stea de secventa principala care apartine clasei spectrale F0 V. Aceasta isi completeaza orbita in jurul stelei mai stralucitoare la fiecare 44,4 ani, la o distanta de 23 de unitati astronomice. Mai exista un sistem binar situat la aproximativ 90 000 de UA de perechea principala, ceea ce face ca Dubhe sa fie un sistem de patru stele. Alpha Ursae Majoris este una din cele doua stele care arata catre Polaris (Merak sau Beta Ursae Majoris este cealalta).
Beta Ursae Majoris este o stea de secventa principala care se afla la 79,7 ani lumina distanta si are o magnitudine vizuala de 2,37. Numele “Merak” provine din cuvantul arab “al-maraqq” care inseamna “spinare”. Aceasta stea apartine clasei spectrale A1 V. In jurul stelei orbiteaza un disc de praf cu masa de 0,27 % din masa Pamantului. Merak este de 2,7 ori mai masiva decat soarele nostru, raza ei este de 2,84 de ori mai mare decat a soarelui, iar luminozitatea sa este de 68 de ori mai mare decat a soarelui. Merak face parte din Grupul de Miscare Ursa Major si se crede ca este o stea variabila.
Gamma UMa, Delta UMa si Epsilon UMa
Gamma Ursae Majoris este steaua situata in stanga jos, in “castronul” Carului Mare. Aceasta stea face parte din Grupul de Miscare Ursa Major. Numele traditional al stelei, Phecda (sau Phad), deriva din fraza araba “fakho ad-dubb”, care inseamna “coapsa ursului”. Gamma UMa este o stea de secventa principala, care face parte din clasa spectrala A0 Ve. Magnitudinea sa vizuala este de 2,438 si se afla la aproximativ 83,2 ani lumina distanta. Litera “e” din clasificarea stelei se refera la faptul ca aceasta este o stea Ae, una care este inconjurata de un plic de gaz ce adauga linii de emisie spectrului sau de frecvente. Varsta estimata a stelei Phecda este de 300 de milioane de ani. Steaua se afla la numai 8,55 ani lumina distanta de sistemul stelar Mizar-Alcor.
Megrez (Delta Ursae Majoris) este cea mai slab iluminata din cele sapte stele care formeaza asterismul Carul Mare. Aceasta este o stea de secventa principala care apartine clasei spectrale A3 V. Megrez are o magnitudine vizuala de 3,312 si se afla la aproximativ 58,4 ani lumina distanta de sistemul solar. Aceasta stea este de 14 ori mai luminoasa decat soarele si are cu 63 % mai multa masa decat soarele. Megrez emite un exces de radiatii infrarosii care indica un disc de resturi in orbita sa. Numele stelei, Megrez, deriva din cuvantul arab “al-maghriz”, care inseamna “baza” (adica baza cozii ursului).
Alioth este cea mai stralucitoare stea din Ursa Major si se afla pe locul 31 in topul celor mai stralucitoare stele de pe cer. Magnitudinea sa aparenta este de 1,76 si se afla la aproximativ 81 de ani lumina distanta. Numele traditional al stelei provine din cuvantul arab “alyat”, care inseamna “coada grasa a unei oi”. Alioth este steaua care se afla in coada ursului, in punctul cel mai apropiat de corpul ursului. Aceasta stea face parte din Grupul de Miscare Ursa Major. Alioth apartine clasei spectrale A0pCr. Aceasta stea prezinta fluctuatii in liniile sale spectrale, cu o perioada de 5,1 zile.
Alkaid si Mizar
Alkaid (Eta Ursae Majoris) este cea mai estica stea din asterismul Carul Mare. Aceasta stea este cunoscuta si sub numele de Elkeid si Benetnash. Alkaid este o stea tanara de secventa principala, care apartine clasei spectrale B3 V si se afla la aproximativ 103 ani lumina distanta. Magnitudinea sa aparenta este de 1,85 – este cea de-a treia cea mai stralucitoare stea din constelatie si se afla pe locul 35 in topul celor mai stralucitoare stele de pe cer. Alkaid se remarca prin faptul ca este una din cele mai fierbinti stele care pot fi vazute fara binoclu. Temperatura de la suprafata sa este de 20 000 de grade Kelvin. Steaua are 6 mase solare si este de aproximativ 700 de ori mai luminoasa decat soarele nostru. Ca si Dubhe, Alkaid nu apartine Grupului de Miscare Ursa Major.
Numele traditionale ale stelei, Alkaid si Benetnash, provin din fraza araba “qa’id binat na’sh”, care inseamna “conducatorul fiicelor celui din sicriu”. Cele trei stele care compun manerul Carului Mare reprezinta trei fecioare in doliu, in timp ce stelele care formeaza corpul vasului reprezinta sicriul. Numele Alkaid in sine inseamna “lider”. In ciuda faptului ca Alkaid este cea de-a treia cea mai stralucitoare stea din Ursa Major, ea a fost desemnata Eta Ursae Majoris, deoarece Johannes Bayer a denumit stelele din Carul Mare de la vest la est.
Zeta Ursae Majoris este un sistem compus din doua stele binare. Acesta poate fi gasit in manerul Carului Mare – cea de-a doua stea din capat. Numele sau, Mizar, deriva din cuvantul arab “mizar”, care inseamna “brau” sau “centura”. Steaua se afla la aproximativ 82,8 ani lumina distanta, iar magnitudinea sa aparenta este de 2,23. Aceasta este prima stea dubla care a fost fotografiata. Fotograful si inventatorul american John A. Whipple si astronomul George P. Bond au fotografiat acest sistem binar in anul 1857, folosind o placa umeda tratata cu colodiu si telescopul refractor de la Observatorul Colegiului Harvard.
