Valea Almăjului sau Țara Almăjului este numele dat unei regiuni din Banat, care se întinde în judeţul Caraş-Severin, în zona central-sudică a sa. În Evul Mediu, această regiune a făcut parte din districtele medievale bănăţene (8 în total), care beneficiau de privilegii.
Valea Almăjului nu are în componenţa sa niciun oraş, ci este alcătuită din 15 sate, după cum urmează: Bozovici (este considerat reşedinţa teritoriului şi este văzut ca un oraş), Eftimie Murgu (cunoscut drept Rudăria, în trecut), Borlovenii Noi şi Borlovenii Vechi, Şopotu Nou şi Şopotu Vechi, Bănia, Moceris, Putna, Lăpuşnicu Mare, Prigor, Garbovat, Prilipet, Patas şi Dalboşeţ. În ceea ce priveşte numărul locuitorilor, acesta se învârte în jurul a 16.000.
Chiar dacă Valea Almăjului este o zonă rurală şi este destul de izolată, ea este una populară în jurul turiştilor care vin aici pentru a se bucura de tradiţii şi de peisaje fascinante. Regiunea este delimitată de Munţii Aninei (vest), Munţii Semenic (nord) şi Munţii Almăjului (sud şi est).
Munţii sunt acoperiţi de păduri cu arbori seculari, iar între ei se află dealuri ale căror înălţimi variază între 300 şi 800 de metri, cum ar fi dealul Stâncilova sau dealul Tarova. În ceea ce priveşte reţeaua hidrografică, râul Nera este cel care străbate zona.
Printre cele mai importante personalităţi legate de Valea Almăjului, se numără Eftimie Murgu, al cărui nume se găseşte şi în denumirea unui sat, cunoscut în trecut drept Rudăria. Eftimie Murgu a fost un revoluţionar, fiind considerat unul dintre oamenii cei mai importanţi ai revoluţiei paşoptiste. A scris mai multe opere importante şi tot lui i se datorează introducerea învăţământului filosofic pe teritoriul vorbitorilor de limba română.
Eftimie Murgu a fost preşedintele Marii Adunări Naţionale care s-a ţinut la Lugoj, în anul 1848. A luptat toată viaţa pentru unitatea naţională, dar şi pentru interzicerea relaţiilor feudale, iar această înverşunare i-a adus multe condamnări la închisoare. A fost condamnat la moarte, însă a reuşit să scape de pedeapsă. Cu toate acestea, desele încarcerări l-au slăbit şi i-au grăbit moartea, dar nu a renunţat la ideile pentru care a luptat toată viaţa nici măcar pe patul de moarte.
Valea Almăjului oferă turiştilor multe posibilităţi de a-și petrece timpul. Pentru cei care vor să înveţe istorie, Parcul mulinologic Rudăria este locul ideal. Acesta este cel mai mare parc mulinologic din Europa sudică, iar turiştii pot vedea morile de apă încă funcţionabile şi îi pot vedea pe locuitori chiar în timp ce îşi macină cerealele.
Cei care vor să se roage, o pot face la Mănăstirea Almăj – Putna, aflată în satul Putna. Aceasta poartă hramul “Schimbarea la faţă” şi este o mănăstire ortodoxă de călugări. Este un lăcaş religios destul de nou, piatra de temelie fiind pusă abia în anul 1996.
Ansamblul monahal cuprinde biserica, paraclisul, 19 chilii, bucătăria şi trapeza. La câteva sute de metri de mănăstire, se găseşte o frumoasă grădină care are şi un izvor de la care credincioşii îşi iau apă potabilă.
De asemenea, zona este ideală şi pentru cei care îşi petrec timpul liber făcând drumeţii. Aceştia se pot plimba în voie prin Cheile Rudăriei, Cheile Minisului, Cheile Nerei şi prin Poiana Roschii. Fiecare loc e unic şi impresionează orice turist prin peisajele spectaculoase, dar şi prin fauna şi flora specifice.
Un aspect fascinant al Văii Almăjului este diversitatea sa biologică și peisagistică. Regiunea este acoperită de păduri dense de foioase, iar în clarieri se întâlnesc specii de plante și animale specifice zonei temperate. Această diversitate contribuie la un peisaj natural spectaculos, care atrage anual mii de turiști și iubitori de natură.
Țara Almăjului este și un centru important al tradițiilor populare românești. Meșteșugurile tradiționale, cum ar fi olăritul și țesutul, sunt încă practicate în multe dintre satele regiunii. Festivalurile și sărbătorile locale, care celebrează recolta, tradițiile pascale sau sărbătorile de iarnă, oferă ocazia de a descoperi cultura autentică a Banatului.
