Valentine’s Day şi Quirkyalone Day – De la Lupercalii, la stilul 2022

Valentine’s Day (Ziua Sfântului Valentin) este celebrată, în multe ţări, şi ca “Ziua îndrăgostiţilor”, la data de 14 februarie. Este uşor de constatat că, la momentul actual, chiar şi în ţările catolice, de unde a fost împrumutată sărbătoarea şi la noi, Valentine’s Day este aproape în totalitate laicizată.

Originea sărbătorii Valentine’s Day

Sărbătoarea Valentine’s Day a apărut în Biserica Romano-Catolică şi în Bisericile Protestante, în secolul al III-lea, când s-a decis celebrarea unui martir al creştinilor romano-catolici – Valentin din Terni – episcop în localitatea Terni, regiunea Umbria, din Italia, care a fost torturat şi decapitat, la Roma, la data de 14 februarie 269.

Unele legende povestesc că motivul pentru care ar fi fost condamnat la moarte Valentin din Terni avea legătură cu faptul că ar fi cununat în taină mai multe cupluri de îndrăgostiţi, în pofida faptului că exista o lege a celibatului pentru soldaţi.

Cei mai mulţi istorici ai religiilor consideră însă că explicaţia este neconvingătoare, mai degrabă o supoziţie. În calendarul ortodox, Sfântul Mucenic Valentin (lat. Valentinus = “cel sănătos”), episcopul Umbriei, este celebrat la data de 30 iulie.

Alţii susţin că originea acestei sărbători trebuie căutată în Marea Britanie, în secolul al XIV-lea (unde tradiţiile spuneau că 14 februarie este ziua în care se împerechează păsările) sau că Papa Alexandru al VI-lea ar fi declarat Valentine’s Day ca “Ziua Îndrăgostiţilor”, în anul 1496.

Ce este sigur este că, în secolul al XIX-lea, când, în SUA, Valentine’s Day începe să devină o sărbătoare comercială, Sfântul Valentin nu era sărbătorit ca patron al îndrăgostiţilor în alte ţări. Mai mult, Papa Paul al VI-lea, în 1969, a şters această sărbătoare din calendarul liturgic, păstrându-se doar în calendarele regionale.

De la Lupercalii, la Valentine’s Day

Spre deosebire de multe alte sărbători, Valentine’s Day nu are niciun corespondent în vreo sărbătoare religioasă antică, peste care să se fi suprapus, ulterior, o sărbătoare creştină. În antichitatea romană, între 13 şi 15 februarie, se sărbătoreau Lupercaliile, dedicate lui Lupercus (un corespondent al zeului Pan sau, în alte variante, un faun, zeu al fecundității din mitologia romană sau, într-un sens mai larg, divinitate campestră, protectoare a câmpiilor, pădurilor și turmelor, înfățișată ca un bărbat cu coarne și cu picioare de țap).

Lupercaliile erau petreceri orgiastice, care se ţineau la poalele Muntelui Palatino (una dintre cele şapte coline ale Romei), acolo unde Lupoaica i-ar fi alăptat pe Romulus şi Remus, fondatorii Romei. Lupercii, cu fâşii din pielea ţapului sacrificat în cinstea zeului, alergau goi în jurul Palatinului şi le biciuiau pe femeile pe care le întâlneau, pentru ca acestea să primească darul fertilităţii.

Se pare că, în anul 494, Papa Gelase I a interzis sărbătoarea păgână a Lupercaliilor, înlocuind-o cu Sărbătoarea Sfântului Valentin din Terni, pe care l-ar fi declarat şi protector al îndrăgostiţilor.

Ziua îndrăgostiţilor, în stilul 2022

În 2022, în lume, inclusiv la noi, Valentine’s Day, la data de 14 februarie, este marcată ca sărbătoare laică, având o pronunţată dimensiune comercială, după modelul ţărilor în care este foarte populară – SUA, Marea Britanie, Canada, Australia etc.

Mesaje formale se trimiteau încă din secolul al XVIII-lea, sub forma unor felicitări tipărite cu imaginea lui Cupidon, dar şi desene cu inimioare, păsări şi flori. Cadourile tradiţionale erau (şi mai sunt încă) bomboanele şi florile, mai ales trandafirii, dovadă că, în fiecare an, pentru 14 februarie, se vând milioane de fire de trandafir. Se pare că şi culoarea trandafirilor trebuie aleasă cu grijă, pentru simbolistica acesteia – roşu, iubire pasională, alb, admiraţie, galben, prietenie etc.

Primul care a oferit flori de Valentin’s Day a fost regele Carol al XII-lea, al Suediei, care ar fi învăţat “limbajul” florilor cu ocazia unei călătorii în Persia, introducând obiceiul de a oferi “aranjamente” florale şi în Europa. Iar prima cutie de lux, cu ciocolată în formă de inimă, a fost realizată de Richard Cadbury, fiul lui John Cadbury, fondator, in secolul al XIX-lea, al celebrei companii, producătoare de ciocolată, care-i poartă numele.

La vremuri noi, obiceiuri noi…

În zilele noastre, gusturile şi pretenţiile pentru a sărbători Valentine’s Day au devenit mai sofisticate – cadouri deosebite, cină romantică, bijuterii, petreceri, călătorii etc. În alte ţări, în Japonia, de exemplu, femeile sunt cele care oferă cadouri bărbaţilor, aceştia, la rândul lor, răspunzând la gest pe 14 martie. În Finlanda, multe cupluri aleg să se logodească sau să se căsătorească de Valentine’s Day. În SUA, bărbaţii cheltuiesc în jur de 150 de dolari pentru cadouri, excepţie făcând cadourile extravagante, care nu lipsesc din “scenariul” acestei zile.

În multe ţări din America Latină, “Ziua îndrăgostiţilor” (“Día del amor y amistad” – Ziua iubirii şi a prieteniei) este sărbătorită în a treia sâmbătă din septembrie, în Brazilia, pe 12 iunie, în Israel, în iulie, în Tara Galilor, pe 25 ianuarie, în Catalonia, pe 23 aprilie etc.

Sărbătoarea îndrăgostiţilor sau Sărbătoare “comercială”?

Este o realitate, în zilele noastre, că multe sărbători de peste an au devenit veritabile “branduri”, Crăciunul fiind, de departe, cel mai “scump”. Un brand se naşte dintr-un cumul de produse şi stragegii (crearea unei “poveşti” în jurul unui produs, publicitate, sloganuri etc.) cu scopul de a face inconfundabil respectivul produs şi, evident, pentru a se acumula avantaje financiare pentru cei care-l promovează.

Studiile de piaţă şi cifrele legate de “Valenitne’s Day” arată că şi “Ziua îndrăgostiţilor” ocupă un loc fruntaş în topurile comerciale. Iată câteva cifre relevante pentru anul trecut, 2021:

• peste 27 de miliarde de dolari au fost cheltuiţi, în 2021, în SUA, cu ocazia Zilei îndrăgostiţilor, din care peste 2 miliarde numai pentru bomboane, şi peste 13 miliarde de euro, în Franţa;
• 36 de milioane de cutii de ciocolată, în formă de inimă, au fost vândute, cu această ocazie, în SUA;
• 68% dintre bărbaţi şi 60% dintre femei cumpără cadouri cu această ocazie; 20% dintre bărbaţi şi 6% dintre femei cumpără cadouri pentru mai multe persoane;
• 80% din veniturile florarilor de Ziua îndrăgostiţilor sunt din vânzarea de trandafiri;
• milioane de familii, din SUA, au cumpărat, de Valentine’s Day, un cadou pentru animalul lor de companie – 27 de milioane pentru câinii lor şi 17 milioane pentru pisici, cheltuindu-se, în total, în jur de 750 de milioane de dolari.

Quirkyalone Day – alternativă la Valentine’s Day

Quirkyalone Day este o alternativă la “Valentine’s Day”, la nivel global, începând cu anul 2003. Nu este o reacţie anti-Ziua îndrăgostiţilor, ci o zi pentru cei care aleg să fie singuri sau să sărbătorească o relaţie platonică.

Termenul “Quirkyalone” (“ciudat” + “singur”) a fost inventat de scriitoarea americană Sasha Cagen, aceasta explicându-l într-unul dintre eseurile sale: “ Quirkyalone – o persoană căreia îi place să fie singură (dar nu se opune unei relații) și, în general, preferă să fie singură decât să se întâlnească doar de dragul de a fi într-un cuplu”, subliniind că “ciudat” se referă la percepţia celor care consideră că singurătatea ar fi “excentrică”.

Succesul de care s-a bucurat ideea scriitoarei Sasha Cagen a determinat-o pe aceasta să scrie, în 2004, o carte intitulată: “Quirkyalone: A Manifesto for Uncompromising Romantics” (“Quirkyalone: Un manifest pentru romanticii fără compromisuri”).

De la Valentine’s Day la Dragobete

Începând cu anii 1990, de când şi la noi s-a bucurat de atenţie această celebrare a “Zilei îndrăgostiţilor”, după model occidental, a renăscut şi tradiţia sărbătorii autohtone, precreştine – Dragobetele (o zeitate similară lui Eros, la grecii antici, sau lui Cupidon, la romani), o moştenire de pe vremea dacilor – prea puţin fixată, până in urmă cu două-trei decenii, în subconştientul colectiv, şi care se celebrează la data de 24 februarie.

Dacă în timpurile vechi, în lumea tradiţională a satului, Sărbătoarea Dragobetelui însemna respectarea unor ritualuri (fetele să spălau pe faţă cu zăpadă topită sau cu rouă, mergeau să culeagă viorele, pe care le foloseau pentru descântece de dragoste, le puneau la icoane etc.), astăzi şi Dragobetele, ca şi Valentine’s Day, reprezintă un reper mai apropiat de profan decât de sacru. Rămâne la latitudinea fiecăruia câtă semnificaţie acordă acestor zile, ca şi felului în care înţelege să le marcheze.