Vechiul oras Kabul a fost grav afectat de razboaie si multa lume isi aminteste cu greu de vremea cand acesta era umbrit de gradini frumoase si o multime de sculpturi din lemn si cladiri din caramida. Cu toate acestea, unele cartiere ale orasului mai exista si astazi, ascunse in cele mai sarace locuri ale orasului in acest moment. Murad Khane este singurul cartier care a mai ramas in urma acestor razboaie, un cartier care poate fi vizitat in fiecare vara cu “Titanic”, asa numesc localnicii vaporul care ii duce pe Raul Kabul.
Timp de decenii acest cartier a fost neglijat, din cauza ca este acum o simpla ruina a ceea ce a fost odata un cartier frumos si plin de istorie. Casele din noroi si caramida au ramas la fel, localnicii neavand bani sa-si renoveze casele dupa atacurile sangeroase ce le-au distrus locuintele. Unele curti din aceasta zona au devenit adevarate gropi de gunoi, unde este depozitat tot gunoiul din Kabul. Cu toate acestea, incepand cu anul 2006, Murad Khane este in curs de renovare din fonduri ale unor donatori internationali privati. Cartierul incepe sa prinda contur, si astfel devine unul dintre cele mai simbolice locuri din capitala Afganistanului.
Unul dintre ofiterii de dezvoltare a proiectului, Rory Brown, a declarat ca doar actiunea de a indeparta gunoiul a fost foarte dificila. “Din 2006 am eliminat aproape 200.000 de metri cub de gunoaie de pe strazi, din curti si din cladirile prabusite. Acum strazile se afla la o adancime de 2 metri fata de locul normal unde erau altadata”. Pentru acest proiect sunt puse in joc 25 de milioane de dolari, o mare parte din bani venind de la oameni celebri din Marea Britanie.
Unul dintre acestia este Printul Charles caruia nu-i place arhitectura moderna, el preferand-o pe cea traditionala. Celalalt este Rory Stewart, fondatorul Turquoise Mountain. Acesta din urma a traversat Afganistanul la putin timp dupa retragerea talibanilor pentru a scrie o carte care a atras foarte mult publicul. Este vorba despre “The Places In Between”, si la fel ca Printul Charles, acesta este atras de traditiile culturale si artistice din Afganistan si doreste revigorarea acestora prin acest proiect.
Prima cladire renovata este Casa Peacock, denumita asa din cauza paunilor de la intrare, care sunt sculptati in lemn. Ca multe cladiri din Murad Khane, si aceasta dateaza din 1920, anul cand familiile bogate isi ridicau aceste cladiri de o fumusete rara, cu multe sculpturi in lemn si decoratiuni fine. Si domnitorul fondator al Afganistanului, Ahmad Shah Durrani, si-a construit aici, in secolul XVIII, cateva cladiri care au dainuit timp de secole.
Scopul restaurarii din Murad Khane este acela de a salva cartierul general sa nu fie demolat si pentru a face loc unor cladiri noi si pentru a gasi o viata noua pentru copiii care vor sa invete diferite meserii. Cincisprezece dintre aceste cladiri vor fi, de fapt, un campus creat special pentru Institutul de Arte si Arhitectura din Afganistan, care nu va fi dedicat doar tinerilor, ci tuturor oamenilor, si astfel se doreste asigurarea unei economii durabile pentru acest cartier.
Haji Aslam, seful scolii de bijuterii, a fost invatat de tatal sau care era un bijutier cu renume in Afganistan, insa nu a putut sta in casa sa, din cauza atacurilor din timpul razboiului, spunand ca locuinta sa a fost distrusa de o racheta. Aslam a fost nevoit sa mearga in tara vecina, Pakistan, pentru a se feri de razboi si spera sa revina acasa si sa-si duca mai departe traditia de familie, el avand insa o afacere in Kabul prin care ii multumeste pe toti, si pe cei care prefera stilul modern, dar si pe cei care prefera stilul traditional.
