Viermi păroși, numiți și policheti

Stiati ca…

• Viermii parosi sunt numiti si policheti deoarece fac parte din clasa Polichaeta si sunt viermi segmentati, au corpul cu lungimea intre 1 mm si 3 m, alcatuit din mai multe segmente cu expansiuni laterale – parapodii. Acestea sunt formatiuni care se aseamana cu niste picioare ce sunt miscate prin intermediul unor muschi. Fiecare picior se divide in 2 lobi care la randul lor sunt intariti printr-un par chitinos si gros numit acicul. Perii chitinosi formeaza tepi, carlige, sageti, piepteni si alte forme ciudate care doar in cazuri rare indeplinesc rolul de arme de aparare.
• Specia Nereis virens este un vierme paros urias, care face parte din categoria viermilor zdreanta, are lungimea de cel mult 50 cm si traieste in malul nisipos al coastelor marine adiacente Oceanului Atlantic. Aceasta specie marina are un numar de 170 de segmente si prezinta parapodii de 4,5 cm latime.
• Pe costele europene ale Marii Negre traieste specia Nereis diversicolor care poate ajunge la lungimea corpului de 12 cm. Are un colorit in numeroase nuante galbui-cenusii sau rosiatice.
• Exista policheti numiti viermi-evantai care traiesc intr-un tub pe care singuri si-l construiesc si-l fixeaza de suprafetele dure. Una dintre aceastea este specia Sabella pavonina, are lungimea de 20 cm si este larg raspandita in apele marine.

  

• Exista un vierme paros care seamana cu o floare, se numeste Spirographis spallanzani si traieste in sedimentele din Marea Mediterana. Are coroana de tentacule asemanatoare unei flori deschise ce impodobeste peretele litoral din apa, insa la cea mai mica tulburare dispare imediat ramanand vizibile doar tuburile.
• O specie foarte frumoasa care prin coroana ei de tentacule are aspect de coral si denumirea specifica de coralul-de-nisip (Sabellaria spinulosa). Aceasta traieste in Marea Nordului unde isi construieste tubul ei in nisip. Aspectul de coralier este evidentiat si prin faptul ca acesti viermi nu sunt liberi sunt fixati si traiesc in colonii masive si dense.
• Soarecele de mare are denumirea stiintifica de Aphrodita aculeata dupa numele zeitei iubirii din mitologia greaca desi daca avem in vedere aspectul sau bizar, forma ovoida si plata, am putea spune ca acest nume nu i se potriveste. Este un vierme marin scalar, foarte lenes, larg raspandit, care are corpul lung de 20 cm si acoperit de un invelis de tepi ce se aseamana cu postavul. Acesta ii acopera atat spatele cat si extremitatile. Interesant la acest vierme este faptul ca lumina care patrunde in peri ii creeaza reflexii in toate culorile facand sa aiba un aspect interesant.
• Viermele Hermione hystrix traieste in Marea Mediterana si are numerosi peri care sunt foarte periculosi, sunt prevazuti cu niste carlige care patrund adanc in piele si raman prinse acolo.
• Exista o specie de vierme paros care prezinta peri si organe luminoase. Aceasta se numeste Harmothoe impar si are corpul de forma ovoida, cu lungimea de 1,2-2,5 cm, pe suprafata caruia are placi tegumentare dispuse ca niste tigle de acoperis.
• Viermii parosi cuprind grupul viermilor de nisip din care face parte si specia Chaetopterus mucus care este foarte mare, are corpul cu lungimea de pana la 25 cm, insa destul de fragil. Acesta traieste intr-un canal in forma literei U, ascuns bine in sedimentele marine. Are niste excrescente ca niste vasle cu ajutorul carora se deplaseaza prin curentii de apa, iar pentru a supravietui are un fel de punga cu fire de mucus cu ajutorul careia filtreaza particulele purtatoare de hrana din apa.

  

• Cel mai preferat vierme de nisip al pescarilor este Arenicola marina care traieste in apa putin adanca din Marea Nordului si este folosit ca momeala in prinderea unor specii de pesti. Acest vierme patrunde in sedimentele de pe fundul marii la fel cum intra rama in pamant, isi sapa un tub ca litera U si elimina nisipul prin deschizatura posterioara a tubului sub forma de gramezi. Prin aceste gramezi viermele isi tradeaza existenta si astfel este scos cu usurinta cu ajutorul unui carlig introdus prin una din deschizaturile tubului sau pur si simplu dezgropat. Viermele are un cap mic triunghiular, o trompa calciforma si cateva fascicule de peri in prima treime a corpului. Aceste facicule sunt fixate in mici tuberculi, in rest corpul este lipsit de parapodii si branhii. Viermele are in partea de mijloc 13 segmente care prezinta arborii branhiali ramificati si secreta un lichid galben-verzui cu ajutorul caruia isi consolideaza tubul in care traieste.