Crabii-potcoavă, cunoscuți și sub numele de crabi-imperiali, sunt viețuitoare marine fascinante care au supraviețuit timp de milioane de ani, fiind adesea numiți fosile vii.
Familia Limulidae cuprinde 4 specii de crabi-potcoava cunoscuti sub denumirea de crabi-imperiali. Aceste specii descind dintr-un grup de animale acvatice care au trait cu aproximativ 300 milioane de ani in urma si care era foarte variat atat prin aspect, cat si modul de viata.
Caracteristicile fizice ale crabilor-potcoavă
Denumirea de crabi-potcoava ne face oarecum sa credem ca ar fi custacee insa acest lucru este gresit, ei se inrudesc cu arahnidele. Acesti locuitori ai marilor pot fi observati in numar mare mai ales in lunile de primavara pe coastele sud-estice ale Asiei sau pe coastele Americii de Nord, cand ies din apa marii de la adancimi de 10-40 de m, pentru a se imperechea pe nisipul plajelor unde isi depun si ouale. Intotdeauna femela depune ouale in nisip dupa care acestea sunt fertilizate de mascul.
Ca aspect general crabii-potcoava sunt foarte interesanti, par sa aiba un corp compact, cu lungimea de cel mult 60 cm si un colorit gri-verzui-maroniu. Toate speciile au capul imbinat cu toracele si denumit cefalotorax. Din exterior se vede o cochilie mare, foarte rezistenta si groasa, ca o carapace tare care acopera perfect si protejeaza acest cefalotorax, dar si abdomenul de factorii exteriori.
Interesant la acesti crabi este faptul ca au doua perechi de ochi, una simpla in fata si una compusa pe partile laterale. In prelungirea abdomenului apare coada foarte lunga cu varful ascutit in forma de ghimpe, care este utilizata la restabilirea echilibrului in apa cand curentii sunt puternici si a pozitiei normale in momentul cand sunt intorsi cu carapacea in jos.
De asemenea, abdomenul se remarca prin 5 perechi de branhii foliforme, pozitionate pe partea inferioara, alcatuite din numeroase placi subtiri prin care respira oxigenul dizolvat in apa. Carapacea sustine 6 perechi de apendice – 4 perechi de picioare care sunt folosite in deplasarea pe tarm si pentru a inota in apa, o pereche de pedipalpi si o pereche de chelicere.
Habitatul și comportamentul de reproducere
Pentru a se hrani crabii-potcoava se folosesc de cele doua chelicere pentru a captura prada si de primele perechi de picioare pentru a o duce la gura. Cu celelelte perechi de picioare inainteaza prin sedimentele de pe fundul marii, prin nisip si mal. Acesti crabi marini sunt nacrofagi, iar hrana lor preferata este formata din viermi, moluste, scoici mici, oua de peste, alge, organisme in descompunere si alte vietuitoare acvatice.
Numele crabilor-potcoava vine tocmai de la carapacea in forma de potcoava care acopera tot corpul lor, mai putin coada. Din aceste 4 specii amintim crabul-potcoava american – Limulus polyphemus. Acest animal marin are patru ochi uimitori, doi in partea din fata a capului atat de apropiati incat aproape fuzioneaza in unul singur ca la ciclop, iar ceilalti doi pe partile laterale, folositi pentru a observa ce se intampla in jurul lor.
Rolul ecologic și importanța pentru biodiversitate
La aceasta specie numarul de exemplare a scazut in ultimii ani din cauza exploatarii, perturbarii locurilor de pe plajele unde isi depun icrele. De asemenea, multe dintre ouale acestor femele-crabi sunt o sursa de hrana preferata a pasarilor acvatice.
Conform specialistilor, sangele crabilor-potcoava este albastru si contine niste substante care sunt folosite pentru cercetarile in domeniul medical. Oamenii de stiinta numesc crabii-potcoava adevarate fosile vii, deoarece organismul lor s-a schimbat doar foarte putin in aceste milioane de ani. Populatia locala din unele tari din Asia consuma carnea acestor crabi, iar in Japonia din ei se face un fel de ingrasamant pentru animalele domestice.
Crabii-potcoava traiesc in mediul lor natural aproximativ 19 ani.
Amenințări și strategii de conservare
Deși crabii-potcoavă sunt o specie rezistentă, activitățile umane le amenință supraviețuirea. Supralărgirea plajelor, pescuitul excesiv și utilizarea lor în industrie au dus la scăderea populațiilor, în special în regiunile Asiei de Sud-Est. Pentru a-i proteja, mai multe organizații internaționale colaborează cu guvernele locale pentru a institui programe de conservare. Acestea includ crearea de rezervații marine, reglementarea pescuitului și protejarea plajelor unde crabii își depun ouăle.
