Virusul, coronavirusul, carantina, distanțarea (socială) sunt, cu siguranță, cuvintele acestui început de an, 2020. Substantivul „virus” (plural, „virusuri”/„viruși”) înseamnă „agent patogen (care provoacă boli infecțioase), invizibil la microscopul obișnuit (este o structură submicroscopică) și care se reproduce numai în interiorul celulelor vii” (DEX).

În limba română, cuvântul „virus” este un neologism, un împrumut din limba franceză, având ca etimon, după cum indică dicționarele românești, latinescul „venenum”, care înseamnă „otravă”.

Marele Dicţionar Enciclopedic Larousse
Marele Dicţionar Enciclopedic Larousse

Marele Dicționar Enciclopedic Larousse (Grand Dictionnaire Encyclopédique Larousse) precizează însă că termenul de origine latină este „virus”, care are același sens cu „venenum” – „venin„/”otravă„/”infecție„.

De la „virus” la “verin”, un câmp semantic inedit

Interesantă este, din punct de vedere lingvistic, prezența, în limbajul nostru popular, a termenilor „viron” și „verin” (variante pentru „venin”, toate derivate din latinescul „venenum”). Folcloristul Ovidiu Bârlea consemna, în 1924, prezența primului termen – „viron” – în versuri populare, în care se exprima suferința din dragoste, apelându-se, astfel, la sensul figurat al cuvântului „venin”: „Eu cu tine-oi face-așa:/Că mi-oi pune oală-n horn,/Cu apă și cu viron,/Ș-oi lăsa să fiarbă bine,/Și-oi băga pe dracu-n tine”.

Și varianta „verin”, în registrul stilistic popular, era folosită, ca și „viron”, mai ales cu sens figurat, cu înțelesul de „răutate”/”dușmănie”/”mâhnire”/”necaz”: „a pune verin la inimă”, „a-și vărsa verinul”.

„Venin”, „verin”, „viron” circumscriu, așadar, un câmp semantic interesant, având ca element comun „răul” – un alt exemplu care arată nenumăratele valențe expresive ale limbii române.

Virus/virusuri/viruş

În limbajul științific, primul care a folosit cuvântul „virus”, cu înțelesul de astăzi (agent patogen), a fost englezul Edward Jenner, în 1796, cel care a creat un vaccin eficient contra variolei, boală care, de-a lungul secolelor, a ucis milioane de oameni, dar cuvântul „virus” a fost consacrat definitiv, în terminologia științifică, de către unul dintre precursorii microbiologiei, francezul Louis Pasteur, în 1885, când a experimentat vaccinul antirabic. În 1940, biologul și fizicianul german Helmuth Ruska este primul care, folosind un microscop electronic, a vizualizat pentru prima dată un virus.

Care este pluralul corect al substantivului “virus” – virusuri sau viruşi?

Virus, Cum este corect - virusuri sau viruşi?
Virus, Cum este corect – virusuri sau viruşi?

Multă vreme, singura formă de plural corectă a substantivului „virus”, cu sensul de „agent patogen”, a fost „virusuri” (formă de neutru). Treptat, uzul limbii a impus și a doua formă, „viruși”, acceptată astăzi și inclusă în dicționare, prima rămânând totuși cea recomandată.

Tot „virusuri” este și forma de plural recomandată („viruși”, forma tolerată) când se utilizează cuvântul cu sens figurat, având înțelesul de „rău moral”. De exemplu: „Iresponsabilitatea, minciuna, necinstea sunt veritabile virusuri ale societății moderne”.

Când este vorba de pluralul substantivului „virus” (informatic), cu înțelesul de „program având capacitatea de autoreplicare, conceput pentru a perturba funcționarea calculatoarelor” (DEX), singura formă corectă de plural este „viruși”. De exemplu, putem spune: „Primul virus informatic a fost definit în 1983, de către un cercetător american, în prezent nenumărați viruși informatici amenințând buna funcționare a computerelor”.

Eventual, pentru a evita o exprimare greșită, atunci când ezităm, putem să reținem că se poate folosi forma de plural „viruși” în orice situație (agent patogen/virus de calculator), dar niciodată „virusuri” pentru domeniul informatic.

În această perioadă de schimbări rapide, este vital să rămânem informați și să înțelegem originile și regulile lingvistice care guvernează formele acceptate. Prin înțelegerea corectă a acestor aspecte, putem comunica mai clar și evita ambiguitățile care pot apărea în conversații sau scrieri.

Pentru cei care doresc să aprofundeze și alte aspecte ale limbii române, le recomandăm să consulte articolul nostru despre utilizarea corectă a altor cuvinte frecvente, cum este corect: „niciun” sau „nici un”?. Aici veți găsi informații valoroase care vă vor ajuta să navigați prin complexitățile limbii române, oferind claritate și înțelegere în utilizarea corectă a termenilor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.