Voina, ținutul de ținut minte

Sunt numai 20 de km care despart orașul Câmpulung Muscel  de o zonă pitorească, plină de acel farmec ce te face să vrei să revii acolo, chiar și în miez de noapte. Se numește Voina și separă, cumva, forfota orașului de liniștea începutului de munte.

Voina este în drumul către niște trasee pe care orice împătimit al muntelui le-a străbătut, cu siguranță, cel puțin o dată în viață: Iezer și Păpușa. Cu toate acestea, dacă îți dorești doar un loc în care să fugi pentru câteva ore și care să ți se lipească de suflet, Voina îți oferă exact ce vrei. Liniște care îți sparge timpanele. Peisaj care îți taie răsuflarea. Spații de cazare, suficiente și pentru toate gusturile și buzunarele. Iar la lăsarea nopții, spectacole astronomice care te vor face să te îndrăgostești pe loc. De ea și cu ea.

Dar să mergem pe firul apei, până la Cabana ce poartă numele zonei. Traseele pe care le poți urma până aici ar fi acestea: Târgovişte (DN71) – Câmpulung (DN72A) – Lerești (DJ734) sau Piteşti (A1) – Câmpulung (E574) – Lereşti (DJ734). Orice drum vei alege te va purta prin locuri care îți vor aminti mereu de ce iubești țara asta. Și, dacă tot te-ai hotărât să iei o gură zdravănă de aer proaspăt, oprește-te câteva clipe la barajul Râușor, amplasat în calea apei cu același nume. Este unul dintre cele mai mari baraje din țară, a fost construit în anii ’80, iar panorama pe care ți-o oferă este de-a dreptul una excepțională.

După ce te saturi de privit, așterne-te la drum, căci cei opt kilometri aproape, pe care îi mai ai de parcurs până la Cabana Voina îți vor oferi prilejul să admiri din plin, frumusețile muntelui. Curbe strânse, pereți de stâncă pe lângă care drumul parcă se strecoară până în inima masivului, păduri dese, toate vor concura pentru a-ți face traseul suficient de plăcut încât să ți se strecoare iremediabil în suflet.

Odată ajuns lângă Cabana Voina, priveliștea se schimbă. Apele repezi ce străbat muntele până mai jos, la baraj, se împiedică de praguri, în mici cascade. Nu pentru multă vreme însă. Pentru că, mânate de la spate de o forță nevăzută, se grăbesc să se odihnească mai jos, în Lacul Râușor pe care l-ai putut admira de pe baraj. Pajiștile întinse, presărate din loc în loc cu pâlcuri de arbuști, sunt cadrul perfect pentru o plimbare în natură și, de ce nu, chiar pentru un grătar fără miros de manele!

Oricât aș încerca să te conving prin cuvinte de ce merită să lași tumultul orașului pentru o plimbare la sfârșit de săptămână până aici, la Voina, de data aceasta, cel mai bine vorbesc imaginile. Iar dacă te va prinde noaptea acolo și vei alege una dintre pensiunile din zonă, ține minte să îți ridici privirea și către cer! Ești în mijlocul munților, iar stelele îți vor oferi spectacole demne numai de mâna unui pictor nevăzut și de neegalat.

Am petrecut o noapte la Voina, de curând. Și mai apoi, m-a convins că merită să scriu despre ea, spunând lumii de ce merită să fie vizitată. Ce-i drept, a fost o noapte începută pe o ploaie torențială și încheiată printre stele. Dar Voina are efectul acesta, să știi. Te poartă pe nevăzute ba prin nori, ba dincolo de stele. Oricum ar face asta însă este o destinație pe care, odată ajuns aici, vei dori să o revezi. Iar…și iar!

NB: Fotografiile aparțin autorului și nu pot fi preluate fără acordul scris al acestuia!