Reprezintă o mică aşezare tihnită, ascunsă în cadrul munţilor Cedarberg, foarte departe de civilizaţie. Wupperthal se află la 250 kilometri distanţă de Cape Town, în provincia Western Cape a Africii de Sud. A fost întemeiat în anul 1830, de către doi misionari veniţi tocmai din Germania pentru a creştina triburile indigene ale Africii – Theobald von Wurmb şi Johann Leipoldt, amândoi aparţinând societăţii misionare a Rinului.

Orăşelul Wupperthal a fost botezat după numele râului Wupper care curge în Germania, cei doi misionari resimţind puternic dorul de casă. Ei s-au stabilit într-o comunitate de şapte familii indigene Khoi Khoi, cărora au încercat să le schimbe stilul de viaţă, prin prisma creştinismului. Pentru că aşezarea era destul de mare şi nelocuită, cei doi germani au înfiinţat aici o fermă, luptând să dea un exemplu pe care băştinaşii ar fi trebuit să îl urmeze.

În anul 1838, sclavia a fost abolită, astfel că foarte mulţi sclavi eliberaţi s-au răspândit în provincia Western Cape, căutând să-şi facă un rost în viaţă. O parte dintre aceştia s-au stabilit în orăşelul Wupperthal, amestecându-se printre indigenii Khoi Khoi şi cei doi misionari din Germania. Împreună, au contribuit la evoluţia comunităţii de azi a oraşului, o comunitate cu origini africane, europene şi indiene.

Apoi, în anul 1865, localitatea a ieşit de sub autoritatea societăţii misionare a Rinului, revenind societăţii religioase din Moravia.

O vizită în orăşelul Wupperthal reprezintă astăzi o incursiune în trecut. Localnicii nu şi-au adus aproape niciun soi de aport la modernizarea oraşului, ci doar l-au păstrat extrem de curat şi ordonat. Astfel că, în prezent, centrul oraşului Wupperthal se compune din vechea biserică construită din paie, un magazin comercial şi numeroase căsuţe cu terase deschise, majoritatea având acoperişurile făcute din stufăriş. Strada principală este pavată, dar extrem de îngustă şi de-a lungul ei şerpuieşte o apă ce şi-a brăzdat deja malurile în mod natural. În rest, oraşul Wupperthal mai este compus dintr-o ceainărie pitorească, o şcoală micuţă, o clădire comunală, două hostel-uri şi un oficiu poştal.

Majoritatea localnicilor sunt fermieri şi trăiesc după regulile vieţii întemeiate aici de cei doi misionari din Germania. Este un loc idilic, unde timpul nu pare să fi pătruns şi schimbat mai nimic. Oamenii sunt liniştiţi şi, deşi turiştii ajung cu mare greutate în zonă, aceștia sunt bine primiţi.

Drumul către oraşul Wupperthal este o experienţă în sine. Presupune o incursiune în farmecul natural al Africii de Sud. Drumul implică traversarea văii Biedouw, ceea ce, în sezonul florilor, înseamnă o binecuvântare. Spectacolul floral este atât de frumos, încât mulţi turişti se opresc minute în şir pentru a-şi bucura privirea şi a face numeroase fotografii. În continuare, se parcurge un traseu destul de stâncos şi dificil, coastele muntelui Cedarberg fiind acoperite parţial cu vegetaţie indigenă fynbos şi, pe alocuri, cu unele mici păduri de cedru.

Turiştii pasionaţi de plantele indigene ale Africii de Sud trebuie să ştie că aici cresc câteva plante speciale, cum ar fi proteae de zăpadă, leucospermum, adică o floare portocalie foarte veselă şi exotică şi cedrul Clanwilliam, o specie de copac veşnic verde.

Fermierii din oraşul Wupperthal trăiesc din comercializarea fructelor uscate şi a ceaiului de rooibos. Până în anul 2008, comunitatea întâmpinase mari dificultăţi economice. Fermierii nu reuşeau să îşi vândă ceaiul de rooibos, pentru că piaţa sud africană era deja monopolizată de către producători ce deţineau plantaţii uriaşe. Comunitatea din Wupperthal s-a confruntat chiar cu o criză economică în acest context, însă a reuşit să o depăşească. Fermierii s-au organizat într-o cooperativă şi şi-au pus investiţiile, munca, terenurile şi produsele laolaltă. În prezent, cooperativa deţine ceainăria oraşului Wupperthal şi câteva plantaţii întinse de rooibos.

Veniturile localnicilor sunt susţinute şi de fermele de animale. Mulţi se întreţin din creşterea oilor. O altă activitate, şi încă una destul de profitabilă, o reprezintă cea textilă. Unul dintre cei doi misionari din Germania, Johann Leipoldt, înfiinţase în oraşul Wupperthal o fabrică de pantofi extrem de comozi şi uşor de purtat. Se numeau pantofi „velskoene”, erau croiţi din piele foarte moale şi reprezentau încălţămintea preferată a fermierilor din Germania. Moda acestor pantofi a înflorit şi în Africa de Sud, la 1830. În prezent, turiştii sunt cei care doresc cu orice preţ să cumpere astfel de încălţăminte, în special datorită faimei sale.

Fabrica de pantofi velskoene se află şi astăzi în funcţiune, iar aici sunt angajaţi unii dintre cei mai pricepuţi pantofari. Totuşi, producţia se face la scară destul de mică.

În oraşul Wupperthal, Johann Leipoldt înfiinţase şi o tutungerie şi o fabrică de mănuşi, ambele rezistând în funcţiune peste 150 de ani. Au fost scoase din uz abia de curând.

În ultimii ani, oraşul Wupperthal s-a dezvoltat ceva mai mult din punct de vedere turistic. Turismul a devenit o sursă de venit importantă, cu atât mai mult cu cât localitatea este practic izolată de restul lumii, fiind ascunsă între munţi.

Turiştilor li se recomandă cu precădere să viziteze oraşul Wupperthal în lunile august şi septembrie, adică în sezonul florilor din Namaqaland, când văile aparent sterpe ale munţilor se îmbracă în culori şi parfumuri florale deosebite. Şi pentru că punctul forte al acestei localităţi este reprezentat de peisajele naturale ale munţilor Cedarberg, turiştilor li s-au pus la dispoziţie un complex de căbănuţe şi câteva tabere de campat. Nu există servicii hoteliere, însă localnicii sunt oricând dispuşi să invite la mese bogate pe vizitatorii înfometaţi.

Principalele activităţi turistice sunt drumeţiile montane, traseele 4×4 şi chiar şi unele plimbări în spinarea măgăruşilor. Cel mai frumos traseu pentru maşinile de teren trece prin valea râului Tra-Tra şi oferă turiştilor privelişti sublime asupra văii şi întregului orăşel Wupperthal.

Localitatea mai este faimoasă şi datorită speciilor de păsări care pot fi urmărite, dar şi pentru arta în piatră rămasă de la populaţii indigene foarte vechi. Pe perioada Crăciunului, se organizează un adevărat festival al colindelor, iar întreaga vale a râului Biedouw răsună de cântece religioase. Indiferent de anotimp, oamenii sunt foarte primitori. Dincolo de toate activităţile pe care le pun la dispoziţia turiştilor, un singur lucru va marca decisiv vizita în oraşul Wupperthal: senzaţia de tihnă desăvârşită.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.