Zidul Plângerii este o expresie care se referă la o realitate cu rădăcini adânci în istorie, dar, în timp, a dobândit și un sens mai larg, intrând în vorbirea curentă.

Zidul Plângerii” (Kotel, în ebraică) este zidul din Ierusalim, cel mai mare oraș din Israel, un zid aflat în Cartierul evreiesc din Orașul vechi, datând din secolul I. Nu departe se află Muntele Templului, la o altitudine de 743 de metri, loc sacru al religiei iudaice și al poporului evreu. Pe vârful muntelui se află o esplanadă, cu suprafața de 14 hectare. Zidul Plângerii este, de peste 2000 de ani, loc de rugăciune și de pelerinaj pentru evrei, cea mai veche mențiune, în scris, despre acest fapt, fiind din secolul al IV-lea.

Zidul Plangerii
Zidul Plangerii

Mult mai târziu, în secolul al XIV-lea, s-a amenajat, în apropierea zidului, un loc de rugăciune, care se folosește și astăzi. Aici, credincioșii veneau și vin pentru a plânge, pomenindu-și necazurile, cerând îndurare și iertarea păcatelor și introducând bilețele, pe care își scriu dorințele, între blocurile de piatră ale zidului. Locul de rugăciune al bărbaților este separat de cel al femeilor printr-un paravan.

Obiceiul evreilor de a se lamenta la Zidul Plângerii amintește, de fapt, de momentul în care, în anul 70, împăratul roman Titus Flavius Vespasianus a cucerit Ierusalimul, după un îndelungat asediu și a dărâmat Templul. Pe acest loc s-a aflat inițial Templul lui Solomon, construit încă din secolul al X-lea i.Hr., dărâmat de babilonieni, după care un al doilea templu a fost construit în același loc, în jurul anului 516.

De-a lungul timpului, Zidul Plângerii a fost motiv de litigiu între evrei și musulmani, pe Muntele Templului aflându-se și sanctuarul musulman Faram ash Sharif. În 1930, s-a constituit și o comisie internațională, pentru a stabili drepturile evreilor și musulmanilor.

Ierusalim, Zidul Plangerii

Din 1948, până în 1967, în urma războiului arabo-evreiesc în Palestina, în timpul administrației iordaniene, evreilor li s-a interzis accesul la Zidul Plângerii. În 1967, după Războiul de șase zile, dintre Israel, pe de o parte, și statele arabe – Egipt, Siria și Iordania, pe de altă parte, Orașul Vechi a intrat sub controlul Israelului. Cartierul marocan, din apropierea Zidului Plângerii, a fost dărâmat, pe acest loc amenajându-se o mare esplanadă, unde vin pentru rugăciune mulțimi de credincioși evrei.

Pentru evrei, Zidul Plângerii are deopotrivă valoare religioasă, istorică și națională. Tot aici au loc și ceremoniile legate de Sărbătoarea Bar Mitva („Fiul poruncii”), sărbătoare în cadrul căreia, la vârsta de 13 ani, băieții sunt primiți ca membri ai comunității, moment care are ca echivalent, în creștinism, Prima împărtășanie.

Citește și:  Cum calculam cand este Pastele?

Zidul Plângerii are o lungime de 57 de metri, o înălțime de 32 de metri, dar numai 19 metri sunt vizibili, are 45 de rânduri de piatră, 28 dintre acestea, la suprafața pământului. Lucrările de întreținere, potrivit tradițiilor evreiești, nu pot fi făcute decât de evrei care, mai înainte, s-au purificat într-o baie ritualică.

Zidul Plângerii, Ierusalim, Israel
Zidul Plângerii, Ierusalim, Israel

În prezent, Zidul Plângerii este cel mai vizitat obiectiv turistic din Israel. Anual ajung aici milioane de pelerini, mai ales în perioada Sabatului, ziua a șaptea din săptămână, dedicată odihnei și închinării. De vineri seara până sâmbătă dimineața, evreii se strâng în piața imensă din fața zidului, citesc rugăciuni și dansează pe melodiile cântecelor tradiționale.

De două ori pe an, înainte de Paște și de Anul Nou evreiesc (Rosh Hashanah, în a 162-a zi după Paște), rabinul și ajutoarele sale scot bilețelele îndesate între crăpăturile zidului, pentru a face loc altora, și le duc pe Muntele Măslinilor (Muntele Eleon, la est de Orașul Vechi), pentru a le îngropa.

Zidul Plângerii este un edificiu cu mare încărcătură istorică și religioasă, o realitate pe care evreii și pelerinii din toate colțurile lumii o mențin vie în conștiința credincioșilor. De aceea, poate, expresia „Zidul Plângerii” a intrat și în limbajul comun, utilizându-se nu numai cu sensul propriu, ci și pentru a face aluzie, metaforic, la o sursă de mare tristețe și de lacrimi.

ZIDUL plângerii nu este doar o expresie, ci un simbol puternic care străbate diverse culturi și epoci. Este crucial să recunoaștem influența și semnificația acestui termen în contextul istoric și cultural larg. În literatură, artă și dialog social, ZIDUL plângerii reprezintă adesea un loc de refugiu spiritual și un simbol al durerii umane universale. Cunoașterea acestor conexiuni ne ajută să utilizăm expresia cu respect și acuratețe.

Utilizarea corectă a expresiei ZIDUL plângerii în comunicarea de zi cu zi necesită înțelegere și sensibilitate. Este mai mult decât o metaforă; este o referință care poartă greutatea istoriei și emoția colectivă. Prin folosirea adecvată și cu cunoștință de cauză, putem păstra integritatea și forța simbolică a termenului în dialogul nostru.

„Pentru a continua explorarea corectitudinii lingvistice și aprofundarea cunoștințelor despre limba română, vă invităm să citiți articolul nostru cum este corect: deseară sau diseară? Aici veți găsi informații valoroase care vă vor ajuta să vă îmbunătățiți stilul și acuratețea în exprimare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.