Acul-de-mare si ata-de-mare sunt specii de pesti care se aseamana destul de mult intre ele, au forma corpului foarte interesanta, distinctiva, iar coloritul de asemenea impresionant.
Ata-de-mare isi are numele de la forma serpentiforma a corpului, ca o ata groasa. Traieste peste tot in Oceanul Atlantic, in Marea Mediterana, Marea Neagra si Marea Marmara. Prefera marile temperate si tropicale, apele din apropierea tarmurilor de nisip, apele de coasta de adancime mica unde sunt multe alge marine. Hrana sa consta din plancton, icre, larve de peste si mici crustacee.
Exemplarele adulte ale acestei specii pot ajunge la lungimea corpului de 21-30 cm si grosimea de 0,5 cm, femelele fiind de obicei putin mai mari decat masculii. Nu prezinta inotatoare ventrale, inotatoarea dorsala este scurta si translucida, iar cea codala este foarte mica sau nu apare deloc. De-a lungul corpului au 28-33 placi ca niste inele osoase. La femele apare o combinatie predominanta de linii transversale albastrui.
In perioada de reproducere, chiar in prima luna de vara, femela este cea care face curte masculului, ea are coloritul mai viu si mai intens pentru a atrage partenerul, ceea ce la alte specii de pesti este invers. Numarul de oua produs de femela variaza intre 200-300 si sunt purtate de mascul intr-o cavitate pe abdomen pana in momentul eclozarii. O singura femela se poate imperechea intr-un an cu mai multi masculi. Dupa eclozarea oualor apare puietul. Acestia au lungimea corpului de 0,9 cm si sunt pelagici. La varsta de 2 ani ajung la varsta adulta si se reproduc.
Acul-de-mare se aseamana cu ata-de-mare dar prezinta inotatoare ventrale, iar marimea corpului este mai mare, de pana la 46 cm. Traieste in apele de coasta ale Marii Mediterane si marile adiacente Oceanului Atlantic de Est sau pe coasta Atlanticului european.
Are inotatoarea dorsala lunga si dezvoltata, alcatuita din 33-42 de radii moi, corpul este alungit si subtire, prevazut cu 18-19 placi osoase intre cap si inotatoarea dorsala. Isi tine capul inclinat si coada astfel pliata ca la calutii de mare. Inotatoarea codala este foarte mica, alcatuita dintr-un singur lob, in forma de evantai. Cand se hraneste, pestele actioneaza cu botul tubular ca o pipeta asupra prazii sale.
In momentul in care observa micile crustacee in apa, se apropie incet de prada, pana la o distanta de 3-4 cm, iar printr-o miscare brusca o absoarbe cu botul, isi umfla obrajii si apoi o inghite. Acesti pesti sunt vorace, chiar si exemplarele mici mananca pana la cateva mii de crustacee zilnic. Prefera tot felul de amfipode si copepode marine, pe care le prinde la adancimi de pana la 15 m. Au capacitatea de a-si schimba coloritul corpului, acesta este in nuante stralucitoare de rosu, verde, maro, violet, alb, gri, frumos combinate intre ele.
Perioada de reproducere este la inceputul verii, femela depune pana la 400 de oua, le transfera masculului in timpul imperecherii, care le poarta pana la eclozare intr-un canal pe abdomenul sau. Dupa o perioada de incubatie de 40 de zile, ouale eclozeaza si apare puietul care isi cauta hrana aproape de suprafata apelor, in zonele pelagice marine.
Ambele specii fac parte din ordinul Syngnathiformes, familia Syngnathidae.
Video – Pestele marin acul-de-mare:
