Agnotologia este o știință al cărei domeniu de studiu s-a definit în ultimele decenii, termenul fiind folosit pentru prima dată în anul 1992, de către Robert Proctor, istoric al științelor și tehnologiei, la Universitatea Stanford, SUA.
Potrivit fondatorului acestei științe inedite și paradoxale, agnotologia se ocupă cu „studiul ignoranței, al originilor acesteia și al posibilităților de a o eradica”. Conceptul agnotologiei vizează, de asemenea, și mecanismul de „producere/inducere și menținere culturală” a ignoranței și a îndoielii. Strict lingvistic, denumirea acestei științe – agnotologia – derivă din grecescul „agnosis” (neștiința/necunoaștere) și „logia” (știință).
Avem impresia, subliniază Robert Proctor, că trăim într-o societate din ce în ce mai informată, dar lumea aceasta este, în același timp, una în care ignoranța câștigă teren cu fiecare zi. Ar trebui, spune acest istoric al științelor, să devenim conștienți că ignoranța nu înseamnă un vid pe care să-l umplem cu informații, nici o frontieră pe care știința încă nu a cucerit-o.
Există o sociologie a ignoranței, o istorie, o politică a ignoranței, există origini ale ignoranței și, pe toate acestea, agnotologia încearcă să le identifice, să le descifreze și să le definească. Ne-am obișnuit să credem că informația înseamnă putere, dar o putere cel puțin egală este și de partea celor care „fabrică” și întrețin premeditat ignoranța, pentru că ignoranța altora garantează puterea lor.
Apariția acestei științe – agnotologia – se leagă de împrejurările în care Robert Proctor a scris și a publicat o carte – „Golden Holocaust” – despre industria tutunului, pentru care a fost necesară o vastă documentare. Cu această ocazie, autorul a constatat că profiturile imense ale acestei industrii au la bază o dezinformare constantă a publicului.
Strategia marilor producători de țigarete a constat nu în negarea efectelor nocive ale fumatului, despre care s-au publicat nenumărate studii, ci în inducerea unei incertitudini, prin contracararea cu alte studii, plătite, prin care se minimiza efectul distructiv al tutunului, fapt recunoscut, de altfel, și de unul dintre fabricanții foarte cunoscuți de țigarete, care spunea: „Produsul nostru este îndoiala, indusă în publicul larg, deoarece acesta este singurul mod de a ține piept faptelor și informațiilor care nu ne avantajează”.
Treptat, în anii 2000, agnotologia a câștigat teren, a devenit o știință veritabilă, a studiului ignoranței și a mecanismelor care o întrețin, într-o epocă devenită, tot mai evident, a fake-news-urilor și a post-adevărului, acest din urmă concept fiind, de asemenea, unul foarte recent. Dintr-o astfel de perspectivă, a agnotologiei, adică a cultivării cu scop a ignoranței, sunt abordate acum și alte probleme actuale, de mare interes, cum ar fi încălzirea globală, pericolul pesticidelor în agricultură și alimentație, perturbatorii endocrini, toxicitatea materialelor plastice etc.
Așadar, nu este vorba de înțelegerea ignoranței, ca în epoci demult apuse, ca o fatalitate sau ca rezultat al unui sistem educativ deficitar, ci de ignoranța indusă, întreținută premeditat, prin dezinformare, cenzură, secretizare, discreditare a cuceririlor veritabile ale științei, de către grupuri de presiune, societăți, companii, interesate, pentru profitul lor, să întrețină o stare de incertitudine în privința marilor probleme ale omului și societății.
Acesta este, de altfel, și subiectul unui documentar șocant – „Demain tous crétins?/Mâine, toți proști?” – realizat de un grup de jurnaliști, cineasți și cercetători francezi, care pornesc de la constatarea, confirmată de studii și statistici, că inteligența umană este în declin.
Agnotologia, ca domeniu de studiu al ignoranței, pare să intre tot mai mult în atenția oamenilor de știință, dar și a publicului larg. Probabil că vom deveni, cu timpul, mai conștienți că există o ignoranță sinonimă, în sensul consacrat, cu incultura, dar și o alta, mult mai „complicată” și periculoasă, care reflectă un decalaj, o ruptură între realitate și percepția acestei realități, din cauza prejudecăților, a falselor convingeri, a incertitudinii induse, a manipulării, a așa-numitei „zone gri”, coordonată de conflictele de interese, de sursele de finanțare pentru cercetările științifice, de ingerința politicului, supralicitarea dezbaterilor asupra unor descoperiri științifice etc.
Agnotologia, în calitatea sa de studiu al ignoranței și al modurilor în care aceasta este produsă și răspândită în societate, are implicații semnificative în domenii variate, de la istorie și filosofie până la științele sociale și medicale. Recunoașterea și înțelegerea fabricării ignoranței ne pot ajuta să ne navigăm mai bine într-o lume saturată de informații adesea contradictorii sau înșelătoare. De exemplu, în domeniul sănătății publice, agnotologia poate ilumina cum anumite grupuri promovează neîncrederea în știință pentru a-și avansa propriile agende.
Mai mult, această știință ne îndeamnă să analizăm critic sursele noastre de informare și să dezvoltăm o mai bună înțelegere a modului în care cunoașterea este construită și diseminată. Prin educarea publicului despre agnotologie, putem cultiva o societate mai informată și mai critică, care este mai puțin susceptibilă la manipulare și mai capabilă de luare de decizii bazate pe fapte.
Pentru mai multe informații despre claritate și precizie în exprimare, recomandăm articolul nostru despre cum este corect: bine ați venit sau bine-ați venit. Acesta oferă sfaturi valoroase pentru îmbunătățirea scrierii și comunicării eficiente, elemente esențiale pentru înțelegerea și aplicarea conceptelor complexe cum este agnotologia.
