Anghila: un prădător acvatic cu o evoluție fascinantă
Anghila, un pește prădător cu un corp alungit, asemănător unui șarpe, este una dintre cele mai interesante și misterioase creaturi acvatice. Aparținând ordinului Anguilliformes, anghila migrează mii de kilometri pentru a se reproduce, oferind cercetătorilor o provocare de-a lungul secolelor în ceea ce privește studiul vieții lor. Dintre cele peste 900 de specii existente, anghila europeană și cea americană sunt cele mai cunoscute, iar comportamentul lor migrator către Marea Sargaselor le face unice în lumea acvatică.
Specii de anghile: europene, americane și altele din întreaga lume
Exista doua specii principale de anghile: anghila europeana (Anguilla anguilla) si anghila americana (Anguilla rostrata). In afara de acestea sunt cateva specii asiatice, polineziene si australiene. Acestea fac parte din ordinul Anguilliformes, care cuprinde cca. 900 de specii.
Ele se caracterizeaza printr-un corp alungit in forma de sarpe, cilindric, de obicei comprimat lateral in regiunea cozii. Corpul este gol sau acoperit cu solzi fini, ce nu se acopera reciproc, fiind asezati in zig-zag. Anghilele traiesc in marile calde si temperate de unde se urca si in rauri.
Ciclu de viață și migrarea anghilelor către Marea Sargaselor
Anghilele fac parte din familia Anguillidae, iar cea mai cunoscuta este anghila de rau (numita si anghila europeana).
Pe litoralul Oceanului Atlantic si cel al Marii Nordului, la gurile raurilor apar in cantitati imense, in anumite anotimpuri, mai ales primavara pestisori mici, lungi de cca. 8 cm, subtiri si transparenti. Acestia sunt puii anghilelor de rau. Ei migreaza in susul raurilor, pana la cei mai indepartati afluenti. Cu timpul, pestisorii isi pierd transparenta si incep sa dobandeasca o culoare inchisa.
Abdomenul incepe sa aiba o culoare galbena – astfel sunt numite anghile galbene. In aceasta perioada pestii traiesc la fund, in namol, incat numai capul le iese la suprafata. Dupa ce au trait asa ani de-a randul in rauri, din anghile galbene se transforma in anghile albe. Transformarea se realizeaza pe parcursul a trei sau patru luni. Abdomenul devine alb, corpul mai flexibil, incepe sa aiba un luciu metalic. De asemenea si pielea se ingroasa si se face mai tare.
Aceste transformari au loc la mascul la varsta de cinci sau sase ani, iar la femela intre sase si sapte ani. La varsta adulta, corpul are culoarea gri maronie sau verzui. Masculul ajunge la cca. 50 cm, iar femela chiar la 150 cm si pana la 6 kg. Sunt cunoscute specii care se hranesc cu larve, viermi, insecte si crustacei si specii rapitoare ce se hranesc cu pesti.
Dupa o perioada de timp indelungata, cercetatorii au descoperit ca anghilele migreaza departe in Oceanul Atlantic si folosesc ca loc de reproducere exclusiv Marea Sargaselor.
Femelele depun icrele si apoi mor. Din icrele depuse, se dezvolta leptocefalii, pestisori mici, in forma de frunza de salcie. Incetul cu incetul, acesti pestisori isi schimba forma de frunze, scurtandu-si corpul si devin transparenti. In acest timp, ei inoata spre tarmurile europene si-si gasesc din nou calea spre rauri.
Dupa unii specialisti englezi insa, dintre cele doua forme, numai anghila americana ar migra spre reproducere pana in Marea Sargaselor, iar puii acestora ar popula atat fluviile americane, cat si cele europene. Dupa alti autori, anghilele adulte din fluviile europene nu ar fi capabile sa ajunga pana in Marea Sargaselor.
Cum influențează schimbările climatice migrația anghilelor
Schimbările climatice afectează semnificativ ecosistemele acvatice, iar anghila nu face excepție. Cercetările arată că încălzirea globală și schimbările curenților oceanici pot influența traiectoria migrației lor către Marea Sargaselor. Pe măsură ce temperaturile cresc, habitatul natural al anghilelor este amenințat, iar puii lor se confruntă cu o rată mai mică de supraviețuire.
Importanța conservării anghilelor
Datorită pescuitului excesiv și a distrugerii habitatului, anghila europeană este considerată acum o specie pe cale de dispariție. Eforturile internaționale de conservare includ protejarea locurilor de reproducere și reducerea capturilor de anghilă în stadiul juvenil. Conservarea acestei specii este crucială pentru menținerea echilibrului în ecosistemele acvatice din care face parte.
Va prezentam un video cu anghila:
