Porcul spinos este unul dintre cele mai fascinante mamifere erbivore, recunoscut pentru tepii săi ascuțiți, care îi oferă o apărare naturală împotriva prădătorilor. Acesta este un animal nocturn, activ pe timpul nopții, și se hrănește în principal cu plante, frunze și arbusti. Porcii spinoși se găsesc în diverse habitate, de la păduri și savane până la deserturi și regiuni montane. În ciuda protecției oferite de tepi, aceștia sunt uneori vulnerabili în fața prădătorilor naturali precum puma, linxul sau bufnita.
Porcul spinos este al treilea cel mai mare membru al familiei rozatoarelor, al caruit corp este acoperit cu tepi sau pene. Numele de porc spinos provine din cuvantul francez “porc d’epine”. Porcul spinos se imparte in 27 de specii, care apartin familiilor Erethizontidae si Hystricidae. Porcii spinosi din cele doua familii difera destul de mult unii de altii si nu sunt inruditi indeaproape.
Caracteristicile fizice ale porcului spinos și modul de apărare
Marimea unui porc spinos variaza in functie de specie, insa in general acesta are intre 60 si 90 de centimetri lungime, fara coada. Coada lor masoara intre 20 si 25 de centimetri. Porcul spinos poate cantari intre 5 si 16 kilograme. Cea mai mica specie de porc spinos este Rotschild, din America de Sud, care cantareste doar 1 kilogram, iar cea mai mare specie este porcul spinos african, care poate cantari pana la 20 de kilograme.
Corpul acestui animal este rotund si este acoperit cu tepi, iar culoarea lor poate fi gri, maro sau alb. Acei tepi care le acopera corpul sunt fire de par imbracate in cheratina, si sunt folositi pentru a indeparta pradatorii. In mod normal acesti tepi stau in pozitie culcata, insa atunci cand porcul spinos se simte amenintat, tepii se ridica in sus.
Porcul spinos are botul tocit, iar ochii si urechile sale sunt mici. Picioarele sale sunt mici si robuste, fiecare avand 5 degete care se termina cu gheare puternice. Porcii spinosi din familia Hystricidae sunt mai mari, iar tepii lor sunt grupati in ciorchini, iar porcii spinosi din familia Erethizontidae sunt mai mici, iar tepii lor nu sunt grupati. Pot avea 75 de milimetri lungime si 2 milimetri latime.
Tepii unui porc spinos din familia Erethizontidae au in varf niste ghimpi, orientati in sens opus, care fac scoaterea tepilor din carne extrem de dificila si dureroasa. Acesti tepi sunt foarte ascutiti si se detaseaza usor de porcul spinos, daca este atins. Pradatorii care sunt intepati pot chiar muri, intrucat ghimpii de pe tepi fac in asa fel incat tepii sa patrunda tot mai adanc cu fiecare miscare a muschilor.
Habitatul și distribuția geografică a porcului spinos
Porcii spinosi traiesc in special in deserturi, paduri si pajisti. Unele specii din familia Erethizontidae traiesc in copaci, insa toate speciile din familia Hystricidae traiesc exclusiv pe pamant. Unii porci spinosi pot fi intalniti si la altitudini de 3500 de metri, in regiuni stancoase. De asemenea, acestia traiesc in crevase, busteni de copaci cu interiorul scobit si in pesteri mici.
Porcii spinosi sunt animale nocturne, iar din dieta lor fac parte diverse plante, frunze si arbusti. Stomacul unui porc spinos contine niste microorganisme simbiotice, care ajuta la digestia plantelor. Stomacul acestui animal este singura zona a corpului neprotejata de tepi. Porcii spinosi rod oase ale unor animale mici, pentru a-si asigura aportul natural de sare.
Porcii spinosi au vederea slaba, insa compenseaza prin simtul dezvoltat al mirosului. Aceste animale sunt destul de galagioase si pot scoate sunete ca: tipete stridente, scancete si mormaieli. Aceste animale nu sunt teritotiale, insa zona in care traiesc poate ajunge sa masoare si 1 kilometru patrat.
Dieta porcului spinos: un erbivor adaptat la viața nocturnă
Porcilor spinosi le place foarte mult sa linga sare, iar uneori se intampla sa ajunga in zonele locuite de oameni pentru a cauta sare. Acestia chiar ling sarea pusa pe drum de oameni in timpul iernii, ceea ce duce la accidentarea sau moartea lor datorita masinilor care trec pe acele drumuri.
Prădători naturali și strategii de apărare
In general porcii spinosi traiesc in grupuri de cate 5-6 indivizi, din aceeasi familie, intr-un sistem complex de vizuini. Unii porci spinosi, ca de exemplu porcii spinosi africani, traiesc in perechi monogame si alcatuiesc familii cu care isi impart vizuinile. In timpul iernii aceste animale se strang impreuna pentru a-si tine de cald. In ciuda protectiei date de tepi, porcii spinosi au si ei cativa pradatori naturali, ca: bufnita mare cu coarne, coiotul, linxul, puma si lupul.
Mai intai porcul spinos va incerca sa indeparteze pradatorul scotand un marait sau suierat, batand pamantul cu picioarele, clantanind din dinti si miscandu-si tepii. Daca toate acestea esueaza, porcul spinos fuge cu spatele spre pradator cu tepii ridicati, lucru care este foarte eficient, deoarece tepii de pe spate sunt mai numerosi si pozitionati mai bine.
Comportament social și reproducere la porcii spinoși
Porcul spinos nu are un sezon anume de imperechere, insa fac pui doar o data pe an. Femela este cea care curteaza masculul. Gestatia unei femele dureaza in jur de 112 zile, dupa care aceasta naste 1 sau 4 pui. Inainte de a naste, femela va aseza frunze si iarba in vizuina, pentru a o face mai comfortabila pentru ea si pentru pui. Puii de porc spinos nu au tepi la nastere, insa sunt acoperiti cu niste peri fini si sensibili.
Acestia isi deschid ochii la scurt timp dupa nastere si pot parasi cuibul la o saptamana dupa ce s-au nascut. In timp acestia isi dezvolta tepii si pot manca hrana solida dupa 2-3 saptamani de la nastere.
Atat femela, cat si masculul au grija de pui. Puiul se poate descurca singur incepand cu varsta de 2 luni. Porcul spinos atinge maturitatea la varsta de 1 an sau 2. In salbaticie, un porc spinos poate trai intre 5 si 7 ani, iar in captivitate poate trai pana la 21 de ani.
Exista unele specii amenintate, insa majoritatea speciilor de porci spinosi nu sunt clasificate ca fiind in pericol.
Adaptările speciale ale porcului spinos pentru supraviețuire
Pe lângă tepii care îi acoperă corpul și care oferă protecție eficientă împotriva prădătorilor, porcul spinos are și alte adaptări interesante pentru supraviețuire. Un exemplu este simțul mirosului extrem de bine dezvoltat, care îi compensează vederea slabă. De asemenea, porcii spinoși sunt excelenți cățărători și își petrec o mare parte din timp în copaci, mai ales speciile din familia Erethizontidae, care preferă viața arboricolă.
