Nu e Lolita, este o anti ea, este un roman sau o mini fictiune, mai bine spus, care relateaza povestea pornografica, imorala chiar, dintre o adolescenta de numai 15 ani cu un barbat de 50 de ani, care i-ar putea fi chiar bunic, nu tata. Anti Lolita este scrisa de Emily Tanimura, probabil ca si o replica la Lolita lui Nabokov si cert este ca a starnit foarte multe controverse in lumea scrisului si in mintea cititorilor. Probabil ca multi dintre pasionatii de lectura vor gasi aceasta carte inaintea romanului lui Nabokov, ea fiind mult mai accesibila din punct de vedere temporal, tinand seama ca lecturarea ei nu implica mai mult de doua ceasuri.
Pe langa acest aspect facil, Anti Lolita interactioneaza cu „publicul” mai mult prin vulgaritate si prin lipsa totala de senzualitate iar trecerile de la o secventa la alta se fac mult prea brusc, tanara copila este prezentata ca fiind o adolescenta mult prea extravaganta, poate chiar perfida, care nu stie ce e dragostea, din cauza ca varsta ei mult prea fragila nu i-a permis sa o cunoasca, insa se avanta in afirmatii grave precum cea prin care da de inteles ca pe cel ce se va indragosti de ea, il va face drastic sa sufere cu multa cruzime.
Intalnirea dintre cei doi – copila de numai 15 ani si barbatul deja trecut mult prin viata de 50 de ani, are loc in circumstante dubioase, ambele prezente fiind chiar senile la un anumit prag, permitand fanteziei erotice sa le treaca pragul si sa-i uneasca prin dorinta. Conventiile societatii, tiparele moralitatii sunt astfel mult depasite in lectura acestei carti, se creeaza atmosfere pline de arotism, exprimand prin cuvinte banale trairile dintre cei doi. Totul incepe cu simple si lungi plimbari cu masina, iesiri in restaurante pustii, colindat de camere de hotel goale care sa-i fereasca de ochii lumii, apogeul fiind atins in momentul in care barbatul se decide sa divorteze de sotia sa pentru a o lua de la capat in pragul nebuniei, alaturi de a sa Lolita, tanara care nu se complace in situatie si care nu permite destinului sa-si spuna cuvantul.
Totul se rezuma la compromis, la teama, la sfidare, ajungandu-se finalmente la tragedie. Aceasta tragedie nu trebuie inteleasa insa in sensul adevarat al cuvantului, ea fiind perceputa mai mult ca si o drama a barbatului care realizeaza in cele din urma ca viitorul alaturi de copila nu este prea colorat, fiind creionat in imagini sumbre, oricat de hotarat ar fi sa faca totul sa mearga perfect. Isi vinde casa, isi lasa trecutul in urma, isi respinge sotia si vrea sa-si traiasca batranetile alaturi de fragilitatea Lolitei. Cartea este cu atat mai mult controversata cu cat debuteaza in atmosfera de liceu, prezentand tinerele fete, pline de infantibilitate, de puritate si de sotiile copilariei, de dispretul ce se naste intre ele ca si femei neimplinite, de jocurile privirilor intre sexe opuse si de absurdul dorintei de maturizare.
Parintii Lolitei nu sunt insa pusi in tema cu aventurile fiicei lor, ceea ce este inexplicabil in poveste, avand in vedere ca o copila de numai 15 ani dispare serile, uneori noptile de acasa si pleaca din casa parinteasca imbracata ca o vagaboanda, chiar pe timp de iarna, total inadecvat, cu rochii de culori mult prea stridente, cu sandale decupate si tocuri inalte. Cand vine vacanta insa, ea trebuie sa se rupa de aventura cu barbatul de 50 de ani, mai mult decat atat trebuie sa-si ia adio si de la feciorie pe care o pierde nu cu mult timp in urma. Ciudat in aceasta carte este faptul ca cei doi se pierd in umbrele noptii fara a se intrepatrunde, fara a avea contacte sexuale, cutreiera camere de hotel fara a le sifona asternuturile, fara a trece pragul atingerilor fierbinti.
Insa in momentul in care o fac, Lolita ramane seaca, fara nici o senzatie de placere, de teama, de suspine, de remuscari, ca si cand nimic nu s-ar fi intamplat si ca si cand sensul vietii sale ar fi exact acelasi ca si in momentul in care s-a decis ca varianta aleasa este cea corecta. Finalmente, se decide sa se destainuie celei mai bune prietene ale sale, insa aceasta se pare ca nu prezinta nici o reactie. Cartea socheaza cu atat mai mult cu cat nu cuprinde trairi prea profunde, totul este prezentat la nivel fizic, senzorialul este practic inexistent si sentimentele absente.
Intre paginile acestei minuscule romante este prezentat si destinul unei tinere care, renegata de colectivul de la scoala, se dovedeste a fi in cele din urma suferinda de schizofrenie, aceasta tanara neavand practic nici o legatura cu protagonistii, iar sensul ei in firul povestii ramane un total mister. Anti Lolita este in cele din urma o anti adolescenta, care sufera dupa o maturizare precoce si care isi face un obiectiv in viata si anume acela de a face persoanele de sex masculin sa sufere. O recomandare total alambicata pentru copile ce trebuie sa-si traiasca viata din plin, dupa alte tipare.
