Antilopa de padure traieste in regiunile de munte si campie, cu arbusti, tufisuri din apropierea cursurilor de apa, a lacurilor sau in padurile de toate tipurile din Africa. Este considerata cea mai comuna specie africana si cea mai frumos colorata ca aspect exterior al blanii ce ii acopera corpul, de aceea este cunoscuta si sub numele de antilopa de padure colorata. Numarul de exemplare este suficient de mare ceea ce face sa nu fie declarata o specie pe cale de disparitie.
Este una dintre cele mai mici antilope din Africa, are corpul de lungime medie de aproximativ 1,1-1,5 m, inaltimea la umar de 75-110 cm si greutatea de 25-80 kg. Intotdeauna femela este mai mica decat masculul. Prin capacitatea sa de a inota si forma coarnelor lungi de pana la 55 cm si mai putin spiralate antilopa de padure se aseamana cu sitatunga – o antilopa care are denumirea stiintifica de Tragelaphus spekei si traieste in vestul si centrul Africii.
Blana are un colorit variabil de la nuantele deschise de galben-maroniu, la cafeniu, roscat-maroniu si pana la negru. In zona barbiei, urechilor, picioarelor, gatului si a cozii are numeroase pete albe de diferite forme si marimi. Pe partile laterale ale corpului sunt prezente dungi si pete de culoare alba, orientate in toate directiile.
Coada este destul de lunga, acoperita cu par, poate masura 20-27 cm. Urechile sunt mari si alungite, acoperite partial cu fire de par, botul este lung cu nasul negru si umed, iar ochii sunt mari, blanzi, pozitionati pe partile laterale ale capului, au irisul de culoare neagra. Membrele anterioare sunt drepte si mult mai mici decat cele posterioare, sunt subtiri si se termina cu degete copitate.
Antilopa de padure este un animal solitar si teritorial, doar in perioada de imperechere poate fi observata in grup. Atunci masculii se alatura unui grup de mai multe femele si puii lor. Poate ajunge pana la altitudini de 3000-4000 m in regiunile de munte. La aceasta specie nu apare obiceiul de a trai in grup sau in pereche o perioada lunga de timp.
Cand simte pericolul antilopa de padure obisnuieste sa scoata sunete (ce se aseamana cu un latrat de caine), sa alerge rapid, sa faca salturi de pana la 5,6 m lungime si astfel sa se refugieze in tufisurile dese ale padurii sau dupa arbusti, iar uneori in apa lacurilor din anumite regiuni ale habitatului ei natural.
Principalii sai dusmani naturali sunt leii, leoparzii, crocodilii si cainii salbatici. Isi cauta hrana mai ales in orele diminetii si dupa apusul soarelui, in rest sta ascunsa in vegetatia bogata. Este o mare consumatoare de frunze, ierburi, plante, muguri si crengute fragede.
Femela, dupa imperechere, are o perioada de gestatie de 7-8 luni, apoi naste un singur pui pe care il alapteaza si il ocroteste singura.
Antilopa de padure face parte din ordinul Artiodactyla, familia Bovidae si are denumirea stiintifica de Tragelaphus scriptus. Sunt cunoscute doua subspecii – Tragelaphus scriptus delamerei si Tragelaphus scriptus scriptus care difera prin nuantele de culoare ale blanii si preferinta lor pentru habitatul cu arbusti si tufisuri, respectiv pentru cel cu paduri din zonele montane.
Video – Antilopa de padure (Tragelaphus scriptus), cea mai cunoscuta specie din Africa:
