Archegozaurul este unul dintre cei mai interesanți amfibieni care au trăit în perioada Permian, acum aproximativ 299-253 de milioane de ani, înainte de apariția dinozaurilor. Descoperit pentru prima dată în Germania, acest amfibian avea o lungime de până la 1,5 metri și cântărea aproximativ 100 de kilograme.
Cu un corp alungit, asemănător crocodililor, și cu o dentiție puternică, Archegozaurul era un prădător eficient care își petrecea timpul în apele mlăștinoase, vânând pești și alte animale mici. Fosilele sale, găsite în număr mare în Europa de Est și Africa de Sud, oferă indicii despre un animal fascinant dintr-o perioadă preistorică plină de mistere.
Cum și unde a fost descoperit Archegozaurul?
Din lumea plina de mistere a primilor amfibieni se remarca Archegozaurul care a trait cu 299-253 de milioane de ani in urma. Fosilele acestuia au fost descoperite pentru prima data in anul 1847 de catre Goldfuss, acesta fiind si cel care a dat numele speciei. Cu o lungime de 1,5 metri, amfibianul cantarea in jur de 100 de kg si face parte dintre primii amfibieni din ultima perioada a Paleozoicului, numita Permian.
Cu toate ca s-au descoperit foarte multe fosile ale amfibianului Archegozaur in Germania, sunt multe intrebari care il privesc, la care nu s-a gasit inca raspuns. Doar in Germania s-au gasit aproximativ 90 de schelete.
Trăsături fizice distinctive ale Archegozaurului
Craniile lor fiind ramasite descoperite in cea mai buna stare, insa, daca nu s-au deslusit toate misterele acestui amfibian, a devenit cunoscut doar pentru cat de raspandit era in Permian. Scheletele fosile ale acestuia au fost descoperite atat in Europa de Est cat si in Africa de Sud.
O caracteristica a amfibianului Archegozaur consta in faptul ca semana cu un crocodil, avand corpul alungit si o coada destul de lunga.
De asemenea, avea picioarele scurte si bine dezvoltate, cu ele se putea deplasa foarte bine pe uscat dand tarcoale mlastinilor din estul Europei. O alta caracteristica a acestui amfibian o reprezinta botul lung si inconvoiat, asemanator reptilelor care vanau pesti. Dentitia era alcatuita din aproximativ 40 de dinti, iar narile erau situate in varful botului. De asemenea, spatele, partea ventrala si coada erau acoperite de solzi.
Conform studiilor efectuate de oamenii de stiinta, amfibianul Arghegozaur este unul dintre reprezentantii primilor amfibieni care s-au dezvoltat dupa aceea intr-o mare varietate de specii.
Cum s-a adaptat Archegozaurul la viața pe uscat și în apă?
Archegozaurul era un exemplu perfect de tranziție între viața acvatică și cea terestră. Corpul său lung și coada musculoasă îl ajutau să se deplaseze rapid în apă, în timp ce picioarele scurte, dar puternice, îi ofereau stabilitate atunci când se afla pe uscat.
Deși petrecea cea mai mare parte a timpului în apă, Archegozaurul putea să se aventureze și pe malurile mlăștinoase, unde se adăpostea sau își căuta hrana. Adaptările sale biologice, cum ar fi solzii care îi acopereau corpul și pielea, îi protejau corpul de condițiile dure din mediul său.
Această capacitate de a trăi în ambele medii, acvatic și terestru, a făcut din Archegozaur un animal versatil, capabil să facă față schimbărilor climatice și de mediu din perioada Permianului. Pe lângă abilitatea de a vâna prada în apă, amfibianul se putea proteja eficient și pe uscat, folosindu-și camuflajul natural și abilitățile sale de vânătoare.
