Avatul (Aspius aspius), cunoscut și sub numele de gonaciu sau cucu, este un pește răpitor de apă dulce, unic în familia Cyprinidae. Acest pește impresionant, prezent în apele dulci din Europa și Asia, se remarcă prin corpul său alungit și zvelt, precum și prin rapiditatea cu care își atacă prada. Avatul preferă râurile mari, curate și adânci, dar poate fi întâlnit și în lacurile adânci, unde se ascunde printre pietriș și nisip. Un adevărat prădător, avatul își vânează prada cu o agilitate uimitoare, lovind bancurile de pești cu coada și înghițindu-i pe cei răniți.
Pestele avatul (Aspius aspius) este numit si gonaciu, guran sau cucu si este singurul peste rapitor din familia Cyprinidae. Este un peste de apa dulce, raspandit in estul si centrul Europei, in Romania, Germania, Suedia, Rusia, Finlanda, sudul Caucazului, partea de nord a Anatoliei, Spania, Italia. Prefera raurile mari de campie, limpezi, dar si lacurile adanci, cu fundul acoperit de nisip si pietris.
Caracteristicile fizice ale avatului: cum arată acest pește răpitor?
Avatul are corpul alungit, turtit pe lateral, constitutia sa arata ca este un peste pradator destul de puternic. Este zvelt, inoata rapid pe distante mici, face salturi la suprafata apei. Are gura destul de mare orientata in sus, ochii relativ mici. Burta este de culoare alba, partile laterale sunt albe-albastrui, iar spatele are culoarea albastrui spre negru.
Capul este conic si destul de mare, in fundul gurii are doua randuri de dinti ascutiti. Corpul este acoperit cu solzi marunti. Atinge o lungime de cca. 60 cm, o greutate de pana la 7 kg sau chiar mai mult (in cazuri exceptionale) si traieste intre 10 si 15 ani. Aripioarele dorsale si codale sunt de culoare inchisa, iar inotatoarele pectorale, ventrale si cele anale sunt de culoare rosiatica. Maxilarul inferior este mai lung decat cel superior.
Hrana avatului: cum vânează și cu ce se hrănește acest prădător?
Avatul este un peste rapitor, ataca pesti de talie mica hranindu-se cu acestia, prefera in special obleti, platica, rosioara, clean, dar se hraneste si cu viermi, crustacee, melci de apa, scoici, insecte. Isi cauta hrana mai ales la rasaritul si apusul soarelui.
Cu viteza mare ataca bancurile de pesti, lovindu-i pe acestia cu ajutorul cozii si apoi inghite pesisorii loviti si dezorientati. Avatul mic consuma zooplancton. Stiuca si salaul sunt cei mai mari dusmani ai sai. Avatul este un peste sensibil la boli virale si bacteriene, iar pentru unele specii de paraziti este o buna gazda.
Reproducerea și ciclul de viață al avatului
Perioada de reproducere incepe din luna martie si tine pana in luna mai, depinde de temperatura apei. Atat in lacuri, balti, cat si in ape curgatoare, icrele sunt depuse pe fundul pietros si nisipos al acestora.
Acest peste devine adult dupa 4-5 ani, atunci incepe reproducerea. La noi se intalneste in Delta Dunarii si in baltile din zona, in raurile Siret, Prut, Olt, Mures, Somes, Cris, Timis si in diferite lacuri.
Importanța avatului în ecosistem
Avatul joacă un rol crucial în ecosistemele de apă dulce, controlând populațiile de pești mici și contribuind la echilibrul ecologic al râurilor și lacurilor în care trăiește. Ca prădător, acesta previne supraaglomerarea anumitor specii de pești, menținând astfel diversitatea biologică în apele în care se află. De asemenea, avatul servește ca hrană pentru pești mai mari, precum știuca și șalăul, în special în stadiul său juvenil, ceea ce îl face un element important în lanțul trofic.
Amenințările și conservarea avatului
Deși avatul este răspândit în multe zone din Europa și Asia, populațiile sale sunt afectate de schimbările din mediul acvatic, inclusiv poluarea și distrugerea habitatelor. Modificările aduse râurilor și lacurilor, precum și supraexploatarea resurselor de apă dulce, afectează habitatul natural al avatului. Este esențial să se implementeze măsuri de conservare care să protejeze acest prădător important pentru menținerea echilibrului în ecosistemele acvatice.