Barbaturex morrisoni este denumirea stiintifica a unei specii de soparle uriase care a trait cu aproximativ 40 de milioane de ani in urma pe teritoriul unde azi se afla padurile tropicale din Asia de Sud-Est. Paleontologii de la Universitatea din Nebraska-Lincoln (din Statele Unite ale Americii) au descoperit recent ramasitele fosile ale acestei specii de soparle terestre in Myanmar (Birmania) si pe baza analizei lor amanuntite au reusit sa estimeze de cand dateaza.
Mai mult decat atat ei au reusit sa aproximeze dimensiunea soparlei si sa concluzioneze ca ar fi avut lungimea de 1,8 m sau chiar mai mult (masurata de la varful botului si pana la capatul cozii) si greutatea de aproximativ 30 kg.
Conform cercetatorilor Barbaturex morrisoni reprezinta una dintre cele mai mari soparle care au trait vreodata pe pamant. Numele de Barbaturex se poate traduce prin ,,regele barbos” si se refera la forma interesanta a capului si botului soparlei – pe crestet prezenta niste ghimpi ascutiti ce se intindeau pana la capatul cozii, iar maxilarul inferior avea niste creste proeminente probabil de consistenta osoasa care se aseamanau cu o barba.
Acestea reprezentau niste pinteni speciali care se sprijineau pe ,,punga” gatului soparlei si rolul lor trebuie sa fi fost cel de aparare (ea isi umfla gatul in caz de pericol si astfel lovea cu aceste ,,arme”) sau din contra cu ele masculul tinea femela in perioada de imperechere. Pe de alta parte numele Barbaturex morrisoni a fost ales in onoarea marelui cantaret si compozitor american Jim Morrison – liderul formatiei rock de mare succes, cunoscuta in toata lumea, The Doors.
Se pare ca ideea de a numi aceasta soparla preistorica drept Barbaturex morrisoni a apartinut sefului echipei de cercetatori paleontologi Jason Head, ce asculta muzica grupului The Doors si care stia de pasiunea lui Jim Morrison pentru reptile. In unul din poemele sale, Jim Morrison insusi se numea Regele Soparla al rockului, scria ,,I am the lizard king, I can do anything”.
Dupa cum se stie Eocenul este cea de-a doua perioada a Paleogenului, in care aparusera deja mamiferele, primatele, rozatoarele, liliecii si chiar serpii. Alaturi de acestea (care deja incepusera sa domine pe uscat) traiau de mult timp gasteropodele, echinidele si lamelibranhiatele.
Un lucru important in aceasta perioada de inceput si mijloc a Eocenului este faptul ca temperatura incepuse sa creasca, tocmai datorita ridicarii concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera si astfel climatul era mult mai cald decat in prezent. Una din fosilele acestei reptile preistorice a fost descoperita intr-un strat de sedimente din Myanmar si dateaza din perioada de mijloc a Eocenului. Avand in vedere acest lucru se poate crede ca soparla Barbaturex morrisoni a trait intr-un timp cand pamantul era foarte cald.
Astfel se explica si marimea impunatoare a corpului ei, oamenii de stiinta au emis ipoteza ca ceea ce a contribuit la dezvoltarea reptilei a fost chiar climatul cald. De asemenea se banuieste ca era o soparla erbivora si nu un fioros pradator (dupa cum ar parea initial avand in vedere aspectul ei infricosator), ca se hranea cu plante, iar unii au ajuns sa o numeasca chiar dragonul Morrisoni.
Cu siguranta concura cu diferite specii de mamifere erbivore care existau in padurile tropicale de pe pamant in acea perioada, este posibil sa fi coexistat pasnic cu ele, insa sa fi fost specia cea mai mare dintre toate.
Soparla gigant Barbaturex morrisoni reprezinta pentru stiinta o descoperire importanta si ne face sa ne intrebam daca in acele vremuri de demult nu cumva au existat si alte vietuitoare gigant, la fel de interesante ca si aceasta. In prezent, cercetatorii considera ca incalzirea globala nu duce la aparitia unor animale uriase, ci la disparitia unor specii importante si care astfel pun in dificultate supravietuirea altora dependente de ele.
Aceasta soparla a fost descrisa pentru prima data in revista Royal Society din iunie 2013, din Marea Britanie.