Bauturile pe baza de lapte sunt, astazi, nelipsite din hrana cotidiana, pentru ca sunt bogate in elemente nutritive. Furnizeaza organismului proteine, vitamine (mai ales, vitaminele B, A, D), fosfor, zinc, selenium, Omega 3 si sunt o excelenta sursa de calciu (un pahar de lapte asigura 25% din necesarul zilnic din acest mineral). Calciul continut in lapte este absorbit cu usurinta, asigurand rezistenta oaselor si sanatatea dintilor si regland nenumarate alte functii, care mentin organismul in buna functionare.
Descoperirea laptelui
Bauturile pe baza de lapte au fost descoperite din momentul in care, in urma cu aproximativ 6000 de ani i.Hr., primele capre, oi si bovine domesticite s-au dovedit folositoare nu numai in executarea diverselor munci, ci si prin faptul ca ofereau substantiale surse de hrana. Initial, insa, dupa cum arata cercetarile asupra scheletelor umane din epoca respectiva, majoritatea adultilor nu puteau digera laptele, pentru ca le lipsea enzima numita lactaza, fara de care pot sa apara dureri abdominale si alte probleme de digestie. Numai ca, la un moment dat, la anumiti indivizi, a aparut aceasta enzima, compatibilitatea transmitandu-se si la generatiile urmatoare. In felul acesta, laptele a devenit un aliment din ce in ce mai pretuit, dand trupului vigoare si fiind o solutie de nepretuit, pentru hrana oamenilor, in anii cu recolte mai slabe. Mai mult, animalele domesticite puteau fi crescute si cu iarba uscata, usor de stocat si care, oricum, nu putea fi folosita in alte scopuri. In Orientul Mijlociu, se consuma mai ales lapte de vaca, dupa cum dovedesc urmele descoperite in vase datand din epoca respectiva. Exista, de asemenea, dovezi ca laptele servea drept hrana, inca din neolitic, in Insulele Britanice, in Turcia si in alte regiuni ale Eurasiei. In functie de zona, treptat, a inceput sa fie folosit si laptele de camila, yak, ren, elan, bivolita etc.
Laptele in mitologie
Importanta laptelui si a bauturilor pe baza de lapte este relevata si de mentionarea acestora in diverse legende. In Egiptul antic, laptele era cadoul pe care zeita Isis il facea locuitorilor din Valea Nilului, initial fiind un privilegiu al regilor, preotilor si al celor bogati. In Vechiul Testament, in Cartea Exodului, Dumnezeu il indeamna pe Moise sa duca poporul evreu in tara in care “curge lapte si miere”, laptele fiind aici un simbol al abundentei. In mitologia hindusa, lumea s-a nascut dintr-o mare de lapte. Pentru scandinavi, Audhumla este vaca sacra care l-a hranit pe primul om – uriasul Ymir. Zeus insusi, in legendele grecesti, a baut laptele caprei Almatheia, pe care a onorat-o prin constelatia Capricornului. Fondatorii Romei, Romulus si Remus, au fost alaptati de o lupoaica.
Au existat, de-a lungul timpului, si situatii in care laptele si bauturile pe baza de lapte au fost oarecum restrictionate, de cele mai multe ori din motive religioase. In Evul Mediul, in anumite retete, laptele de vaca era inlocuit cu laptele de migdale. In Bretania (regiune din Franta), era preferat laptele prins, care se bea vinerea, cand mancarea trebuia sa fie mai usoara.
Laptele si bauturile pe baza de lapte
Laptele si produsele derivate sunt, in prezent, indispensabile unei alimentatii corecte. Totusi, si in epoca noastra, asiaticii, africanii, amerindienii, americanii de descendenta africana au o toleranta la lactoza mai scazuta, data fiind deficienta, explicabila genetic, de lactaza, care transforma lactoza in substante asimilabile in intestin. Acestia pot insa consuma, fara efecte negative, iaurt si branzeturi. Laptele de capra este o buna alternativa pentru cei care au intoleranta la laptele de vaca, precum si pentru bolnavii de ulcer.
Pentru ca laptele este un produs foarte perisabil, conservarea lui, pentru mai mult timp, a devenit posibila, in epoca moderna, prin pasteurizare – procedeu inventat de Louis Pasteur, celebru chimist si microbiolog francez. Pasteurizarea consta in incalzirea laptelui pana la 62,8 grade Celsius, timp de 30 de secunde, sau la 72,8 grade, timp de 16 secunde sau chiar la o temperatura mai inalta, aproape de punctul de fierbere, pentru a distruge bacteriile patogene, urmata de racirea brusca. In multe tari, consumul laptelui crud (netratat) este interzisa, deoarece prezinta un risc crescut pentru sanatate, avand in vedere ca este un mediu propice pentru inmultirea bacteriilor.
Laptele UHT supus unui tratament special
Laptele UHT (Ultra-high temperature – ultrapasteurizare) este supus unui tratament special, la temperaturi inalte (132/150 grade Celsius), pe o durata de 2-6 secunde, racindu-se apoi la temperatura mediului ambiant si ambalandu-se aseptic. Aceasta sterilizare distruge toate bacteriile patogene, lasand intacte aproape toate elementele nutritive, mai putin vitamina C (dar, oricum, laptele nu este principala sursa de vitamina C, pentru organism). Asadar, nici laptele pasteurizat, nici cel UHT nu necesita fierbere, iar cel din urma rezista mult mai mult timp (pana la sase luni)
Cei care vor sa aduge savoare laptelui pot sa prepare nenumarate bauturi pe baza de lapte. Iata cateva sugestii:
- Bauturile acidolactice (lapte prins, iaurt, kefir) – se obtin din lapte pasteurizat, la care se adauga culturi bacteriene benefice (Lactobacillus, Acidophillus), motiv pentru care aceste produse derivate din lapte ajuta la normalizarea functiei intestinale, la fortificarea sistemului imunitar si sunt mai bogate in vitamina B, decat laptele simplu. Se pot combina, pentru un gust si mai bun, cu fructe, miere si cereale. Pentru prepararea in casa a laptelui prins, este de ajuns sa se adauge 2-3 linguri de iaurt in laptele “dulce” si sa se tina la cald, pana prinde consistenta;
- Lapte cu cacao, indulcit cu putina miere (pentru mari si mici), preparat in casa (si nu din pliculetele din comert, este un aliment excelent pentru micul dejun; la valorile nutritive ale laptelui se adauga, astfel, cele ale pudrei de cacao (contine antioxidanti, magneziu, mentine colesterolul in limite normale, previne bolile cardiovasculare);
- Coffe milkshake – se mixeaza 500 ml lapte, un pliculet de ness, unul de frisca, zahar/miere, 3-4 cuburi de gheata;
- Lapte cu fistic – La un pahar cu lapte se aduga o lingura de fistic mixat si o lingurita cu miere, preparatul avand un gust bun, atat rece, cat si cald, si fiind foarte hranitor;
- Shake-ul cu lapte este o bautura cremoasa, foarte consistenta, care se poate prepara in mai multe combinatii. Cel mai simplu se obtine din 500 ml lapte rece, la care se adauga o banana si o lingurita de miere, se mixeaza si se bea de indata (nu se pastreaza pentru mai tarziu). Si mai consistent, bogat in vitamine si gustos este shake-ul obtinut din lapte rece (200-300 ml), iaurt (200 g), o banana/fructe de padure/capsuni/kiwi, o lingurita miere, germeni de grau (o lingurita)/seminte de floarea soarelui – toate mixate, pentru a dobandi consistenta cremoasa potrivita; pentru zilele calduroase de vara, un shake cu vanilie este foarte potrivit si racoros (un pahar cu lapte rece, mixat cu 2-3 linguri de inghetata).
