Biserica evanghelică din Herina este considerată drept cea mai frumoasă biserica romanică din ţara noastră şi pe bună dreptate. Biserica se află în judeţul Bistriţa-Năsăud, în comuna Galaţii Bistriţei şi este o construcţie de tip bazilică, al cărei stil se apropie de cel întâlnit în lăcaşurile din Burgundia şi Normandia.
Satul Herina, reşedinţa comunei Galaţii Bistriţei, a fost deţinut, în jurul anului 1200, de vistiernicul regelui Andrei al II-lea al Ungariei. Apoi, domeniul a ajuns în posesia episcopiei catolice din Alba Iulia, care a ridicat Biserica evanghelică „Sfântul Petru”.
Deşi nu se cunosc informaţii exacte despre începuturile şi împrejurările în care a fost ridicat lăcaşul, specialiştii afirmă că el a fost construit undeva în perioada 1250 – 1260. Ipoteza lor este susţinută de caracterele stilistice ale lăcaşului.
Există însă şi o altă ipoteză, conform căreia biserica ar fi fost construită cu câteva zeci de ani mai devreme de călugării benedictini sau cistercienzi care s-au stabilit în Ungaria în secolele al XI-lea, al XII-lea sau al XIII-lea şi care trebuiau să pună bazele unor filiale noi.
De altfel, este cunoscut faptul că valonul Gocelin, un delegat al ordinului burgund din cadrul Mănăstirii Pontigny, a donat biserica din Cisnădioara cistercienzilor din Cartă. Se spune că şi biserica din Herina ar fi fost donată de aceşti clerici episcopiei catolice din Alba Iulia.
Biserica evanghelică din Herina are trei nave şi două turnuri, unul în stil romanic şi celălalt în stil gotic. Biserica se află pe o colină înaltă, de unde „veghează” asupra satului Herina. Pe lângă faptul că este considerată cea mai frumoasă biserica romanică, aceasta este şi cea mai mare.
Corpul propriu-zis este de dimensiuni modeste, însă toate celelalte elemente au proporţii însemnate: pereţii navei mijlocii sunt de trei ori mai mari decât toată lăţimea lăcaşului.
De-a lungul timpului, Biserica evanghelică din Herina a fost reparată şi restaurată de mai multe ori. La sfârşitul secolului al XIX-lea, din cauza neglijenţei, biserica se află într-o stare deplorabilă, riscând să se prăbuşească. Din acest motiv, lăcaşul a fost închis câţiva ani, până când a fost refăcut.
Ultimele lucrări de restaurare datează din perioada 1995 – 1999, când proiectul a fost susţinut şi de Direcţia Monumentelor Istorice. Arhitectul care s-a ocupat de proiect a fost Herman Fabini, iar la partea financiară au contribuit şi enoriaşii parohiei.
Biserica evanghelică din Herina este un simbol al localităţii şi o mândrie pentru toată ţara, pentru că nu mai e niciun loc în România în care să poată fi admirată o clădire cu asemenea arhitectură deosebită. Încă se ţin slujbe religioase în biserică, aceasta fiind şi un obiectiv turistic important. Cu toate acestea, aşteaptă să fie promovată mai mult şi să primească mai mulţi vizitatori.
Detaliile arhitecturale ale bisericii includ elemente specifice stilului romanic, precum arcadele masive, ferestrele înalte și înguste, și fațada decorată cu motive specifice acestei ere. Fiecare element al bisericii a fost meticulos conceput pentru a crea un spațiu de închinare care să inspire liniște și contemplare.
Biserica nu servește doar ca loc de cult, ci este și un centru vital pentru comunitatea locală, găzduind evenimente culturale, concerte de muzică sacră și expoziții care îmbogățesc viața culturală a regiunii. Aceasta contribuie la păstrarea și promovarea patrimoniului istoric și spiritual al comunității.
