România se poate lăuda ca fiind ţară ce deţine cea mai mare biserică fortificată din sud-estul Europei, şi anume Biserica fortificată Prejmer. Este un monument istoric deosebit de important: face parte din ansamblul Cetatea Prejmer, căruia i-au fost acordate trei stele Michelin, cea mai înaltă distincţie pentru o clădire din ţara noastră.
Biserica fortificată Prejmer şi cetatea se găsesc la 10 kilometri de Braşov, pe DN 10, drumul ce leagă frumosul oraş medieval de Întorsura Buzăului. Odată ajunşi acolo, veţi fi uimiţi de frumuseţea impunătoare a celei mai bine păstrate biserici-cetate din România şi partea aceasta a Europei.
Prima atestare a locului în care a fost ridicată biserica datează din 1211, atunci când Andrei al II-lea, regele Ungariei la acea vreme, trimite un document teutonilor în care menţionează numele râului Tarlung, lângă care va fi stabilită localitatea Prejmer.
Localitatea propriu-zisă este menţionată prima dată în documentele anului 1240, numele ei însemnând “printre izvoare”. Denumirea săsească a localităţii este Tartlau, iar câţiva dintre cavalerii teutoni primesc dreptul de a se stabili aici. Tot ei sunt cei care vor ridica biserica, adoptând un stil gotic burgund, întâlnit şi la biserica cistercienilor de la Carta.
Biserica fortificată Prejmer a fost ridicată în secolul al XIII-lea, având planul în formă de cruce greacă, stilul preferat al teutonilor. Acest plan este unic în Transilvania şi poate fi observat la câteva dintre bisericile din nord-estul Germaniei. Pe careu, a fost ridicat un turn octagonal, iar absida principală, cu formă poligonală, a fost flancată cu cape laterale şi bolţi ogivale.
Elementele specifice goticului burgund sunt ferestrele polilobate şi cornişele puse pe console cu croşete. Între anii 1512 şi 1515, biserica suferă primele modificări, când i se prelungeşte şi acoperă cu boltă în plasă, aripa vestică.
Cel mai de preţ obiect din interiorul Bisericii fortificate Prejmer este chiar altarul poliptic, ce datează din jurul anului 1450, fapt ce-l face să fie cel mai vechi altar din întreaga Transilvanie. Acesta are drept temă Patimile Domnului şi este format dintr-un triptic ce include un panou central şi nişte voleuri pictate. Panoul central înfăţişează scena Răstignirii, iar pe părţile lui se pot vedea alte scene din Patimi.
Iconografia este una simplă, însă tonurile de roşu aşezate pe fundal aurit dau o strălucire aparte. Nu se ştie cine a executat picturile, însă specialiştii sunt de părere că autorul (sau autorii) a făcut parte din şcoala vieneză de pictură.
Altarul iese în evidenţă şi cu aripile rabatabile, încă funcţionabile. Acestea se deschideau în timpul slujbei, rămânând închise în perioada postului şi în zilele de lucru.
Cetatea din jurul Bisericii fortificate Prejmer a fost construită începând cu anul 1427, dat fiind faptul că localitatea era prima în vizorul atacurilor turcilor. Sigismund de Luxemburg a fost cel care a hotărât construirea unor sisteme de apărare în Țara Bârsei.
Primul lucru care s-a ridicat a fost o incintă înaltă, înconjurată de un șanț de apă, cu o lăţime destul de mare. Cetatea a fost construită în formă de cerc, iar zidurile ei aveau o grosime de 3-4 metri şi o înălţime de 12 metri.
Au fost construite bastioane din loc în loc, porţile erau de fier şi accesul se făcea prin poduri care se ridicau. Zidurile aveau fixate în ele găuri de foc, însă elementul cel mai interesant şi neobişnuit era dispozitivul pentru foc continuu, denumit “Orga morţii”. Aceasta provoca daune grave inamicilor, fiind alcătuită din mai multe arme alăturate, care trăgeau toate în acelaşi timp.
Biserica fortificată Prejmer nu a fost ocolită de diverse evenimente neplăcute şi, mai ales, de timpul neiertător, aşa că a avut parte de mai multe lucrări de refacere, care nu au păstrat forma iniţială.
Dar un proiect al Direcţiei Monumentelor a schimbat acest lucru – între anii 1960 şi 1970, au avut loc ample lucrări de restaurare, care i-au redat forma originală. UNESCO a inclus-o pe celebra listă a patrimoniului cultural mondial în anul 1999, recunoscându-i, astfel, importanţă istorică.
Biserica fortificată Prejmer şi cetatea pot fi vizitate în fiecare zi, mai puţin duminică şi luni. Programul diferă în funcţie de timpul anului şi se percepe o taxă de intrare, aceeaşi pentru fiecare categorie de vârstă.
Coridorul fortificat, cu nișele sale și camerele mici, era utilizat pentru adăpostirea locuitorilor în timpul asediilor. Acesta oferă o perspectivă asupra vieții cotidiene în vremuri tulburi, când securitatea era o preocupare constantă.
Perspectiva asupra întregului complex fortificat, cu zidurile sale impunătoare și turnul de control, reiterează faptul că Biserica Fortificată Prejmer nu este doar un loc de cult, ci și un simbol al rezistenței comunității locale în fața invaziilor.
