Bonsaiul este o plantă fascinantă, expresia nu numai a unui profund simţ artistic şi a unei preocupări estetice rafinate, ci şi a unei filosofii despre viaţa, al unei căutări spirituale, cu rădăcini adânci în istorie şi mitologie. Este şi imaginea concentrată a exotismului oriental şi a artei florale, care conferă oricărui spaţiu în care este amplasat o eleganţă şi o distincţie aparte.
Bonsaiul – origine şi semnificaţii
Cu mai bine de 2000 de ani în urmă, chinezii au proiectat peisaje în miniatură, de o frumuseţe şi fineţe uluitoare, punând bazele artei orientale numită “penjing”, care înseamnă “peisaj în tavă/ ghiveci”, constând în dirijarea creşterii unor copaci şi a altor plante lemnoase, prin toaletarea ramurilor şi a rădăcinilor într-un anumit mod, astfel încât să se obţină formele şi dimensiunile dorite.
Există un “penjing pentru arbori” (asemănător cu arta cultivării bonsaiului), “penjing peisagistic” (modificarea mediului într-un fel asemănător cu peisagistica europeană) şi “penjing al apei şi al pământului” (un fel de „reconsiderare ecologică” a resurselor noastre vitale, o natură la scară redusă, proiectată prin prisma filosofiei penjing). În China antică, pentru călugării taoişti, arborii în miniatură erau obiecte de cult, simboluri ale legăturii dintre cer şi pământ, dintre uman şi divin.
Inspiraţi de tehnicile horticole ale chinezilor, japonezii au preluat această artă, dar cultivând copaci în miniatură în vase separate. De altfel, cuvântul “bonsai”, în japoneză, având în vedere succesiunea ideogramelor din structura cuvântului, chiar acest lucru înseamnă – “plantat într-un ghiveci de mică adâncime”/ “copac într-un ghiveci de flori”.
Filosofia bonsaiului
Dacă în China, arta numită “penjing” derivă din filosofia “chan” (bazată pe intuiţie, meditaţie), filosofia bonsaiului, la japonezi, se bazează pe curentul filosofic şi religios “zen”, o ramură (japoneză) a budismului, care proclamă, de asemenea, virtuţile meditaţiei, ale răbdării şi autocontrolului (wabi-sabi) şi care, în timp, s-a asociat şi cu ceremonia ceaiului şi a artelor marţiale. Zen caută ca mintea să fie un cristal prin care imaginea copacului să nu fie distorsionată.
Bonsaiul nu este un copac mic din punct de vedere genetic, dimensiunile sale miniaturale sunt obţinute datorită unei munci răbdătoare şi a unei atenţii constante. Fiind un copac, durează mult până creşte. Ciupirea mugurilor, ligatura ramurilor sunt sarcini meticuloase. Îngrijirea unui bonsai presupune o succesiune de gesturi răbdătoare, care necesită concentrare, mai ales în stadiile incipiente.
Un bonsai – o parte de eternitate
Treptat, îndeplinirea acestor sarcini ajunge să se realizeze aproape automat, momente în care se poate atinge, de către cel care ingrijeste un bonsai, o stare de echilibru şi de pace interioară. Acesta este unul dintre motivele pentru care japonezii consideră că a îngriji un bonsai înseamnă a deveni conştient de drumul spre propria interioritate, altfel spus, a descoperi calea spre o spiritualitate autentică, spre perseverenţă şi disciplină. În plus, un bonsai într-o casă este o parte de eternitate, în contrapondere cu timpul implacabil care ne guvernează destinul, este un fel de punte intre divin şi uman.
În vechea cultură japoneză, doar clasele “superioare”, nobilii, puteau avea un bonsai, considerându-se că numai ei aveau răbdarea şi timpul necesare, pe care să le dedice acestor veritabile “obiecte de cult”, fără a lăsa ceva la voia întâmplării şi pentru ca armonia, proporţiile să creeze o senzaţie de seninătate, care să încurajeze meditaţia. De altfel, şi în timpurile vechi, ca şi astăzi, în grădinile japonezilor nimic nu este lăsat la voia întâmplării, pentru că ordinea, combinaţia plantelor, a florilor să exprime o armonie desăvârşită.
Specii pentru cultivarea bonsaiului
Orice plantă cu trunchi şi ramuri poate fi folosită pentru a forma un bonsai. Cu toate acestea, unele specii sunt folosite mai mult decât altele, în special cele cu frunze mici – foioase (arţarul japonez, ulmul chinezesc), conifere, pini, ficus (una dintre speciile comune de bonsai), măslin sălbatic (rezistent și ușor de cultivat, este foarte popular printre începători), sequoia (imensă și maiestuoasă în natură, produce un bonsai de mai mari dimensiuni) etc.
Pe lângă faptul că are un aspect înșelător de copac matur, un bonsai frumos nu ar trebui să dezvăluie urme de intervenție umană, simetria trebuie evitată cu orice preț, frunzişul trebuie tăiat cu grijă, pentru a scoate în evidenţă forma trunchiului.
Un celebru cultivator de bonsai, din Japonia, asemăna procesul de îngrijire a unei astfel de plante cu creşterea copiilor. Arta bonsaiului, spunea acesta, nu este despre a crea o capodoperă fără cusur, ci o migală continuă, pentru a reprezenta nu un “gând”, ci pentru a ne aminti de un sentiment, pentru a fi o sursă de bucurie şi linişte.
Bonsaiul – cel mai frumos dar
Bonsaiul, într-o casă sau intr-o gradină, nu este doar o bucurie pentru ochi, acesta simbolizează virtuţi precum independența, înălţimea spiritului, sănătatea, longevitatea, înţelepciunea, demnitatea, motiv pentru care este cadoul perfect pentru a-i dori cuiva o viață lungă, prosperă, fericire și prietenii trainice. Orice bonsai este unic.
Bonsaiul produce noi frunze, flori și fructe în fiecare an, așa că oricine dorește să aibă unul trebuie să-și asume îngrijirea lui, un dar care poate fi transmis de la părinți la copii, de la bunici la nepoți.
Primirea unui bonsai cadou, în Japonia, este o mare onoare, pentru că înseamnă, simbolic, noroc, şansa de a găsi o cale, de a-ți crea o deschidere spre propria minte. Iar o ocupație liniștitoare după tumultul unei zile este un refugiu spiritual și o sursă inepuizabilă de liniște. Deşi interesul pentru bonsai a trecut demult de graniţele ţărilor orientale, puțini sunt familiarizați cu tradițiile, semnificaţiile şi modul în care aceste mici plante emblematice ar trebui să fie plantate, cultivate și expuse.
Curiozităţi despre bonsai
- În China şi Japonia există bonsai care au peste 1000 de ani. Sunt considerate adevărate relicve ale artei florale și vegetale din trecut și pot ajunge la prețuri de peste 400.000 de dolari.
- În trecut, se credea că, prin creșterea unui bonsai, se putea obţine nemurirea.
- Primul bonsai a ajuns pe continentul european cu ocazia Expoziţiei Universale de la Paris şi a inaugurării Turnului Eiffel (gândit ca arc de intrare în expoziţia prin care se sărbătorea centenarul Revoluţiei Franceze.), în 1889. În 1909, primii bonsai au ajuns şi la Londra. În Spania, bonsaiul a fost popularizat de fostul prim-ministru Felipe González.
- În Japonia, până nu demult, pentru ca o familie să fie considerată de „descendență nobilă”, trebuia să aibă cel puțin un bonsai cu vârsta de peste 300 de ani.
- La Muzeul Bonsai din Crespi, Italia, există un Ficus care are aproximativ 1000 de ani.
- Pentru ca un bonsai să fie considerat „perfect”, ar trebui să aibă o asemănare vizibilă cu arborele pe care îl reprezintă.
- Unii cred că bonsaii ar suferi din pricina dimensiunii lor reduse şi pentru că sunt supuşi unor “torturi”, ceea ce este complet fals, pentru că nu despre “torturi” este vorba, ci despre un proces natural de adaptare, influenţat de vasul şi de cantitatea de pământ în care creşte.
- Cel mai mare bonsai (Imperial) măsoară între 152 și 203 centimetri, iar cel mai mic (Keshitsubo), între 3 şi 8 centimetri.
- O altă curiozitate despre bonsai este că planta şi ghiveciul trebuie să formeze un întreg indisolubil, aşa cum indică şi numele “cultivat pe tavă”.
Pădurea de bonsai
Masahiko Kimura este numele unui maestru japonez al bonsaiului, cunoscut mai ales pentru că a creat aşa numitele “păduri de bonsai„, mai mulţi copaci miniaturali fiind plantaţi pe bucăţi de lemn sau pe piatră, pentru a forma păduri în miniatură, de o armonie desăvârşită. Recunoscut ca un inovator, este considerat unul dintre cei mai influenți artiști contemporani. Creațiile sale sunt numite „kimuras” de către admiratorii săi.
Bonsaiul – Ce “spune” despre viaţă?
Pentru că bonsaiul fascinează prin spectacolul vizual pe care îl oferă, dar şi prin istoria şi simbolistica sa, s-au păstrat, de-a lungul timpului, ziceri celebre, care subliniază, fără excepţie, filosofia de viaţă pe care o transmite această plantă. Iată câteva dintre acestea:
“Un bonsai este un microcosmos care conține în el, neschimbat în orice, în afară de dimensiune, misterul universului”. (Colin Lewis)
“Mintea noastră este precum arborii bonsai, dezvoltându-se în jurul reprezentărilor noastre subiective asupra realităţii”. (Sloane Crosley)
“Dacă ai un bonsai, ascultă-l! Îţi va spune el unde vrea să ajungă” (John Naka)
“Obiectivul nu este de a face copacul să arate ca un bonsai, ci de a face bonsaiul să arate ca un copac”. (John Naka)
