Unul dintre cei mai colorati amfibieni din tinuturile Australiei este broasca Corroboree – Pseudophryne corroboree. Acest animal prefera zonele cu pajisti muntoase din Alpii Australieni, cu smarcuri acoperite de muschi.
Foarte interesant este coloritul viu in negru si galben de pe pielea sa care spre deosebire de alte specii de broaste in nuante stridente nu este toxica. Privita cu atentie se pare ca galbenul (sau galbenul-verzui) este culoarea de fond, iar dungile negre ruleaza de-a lungul spatelui, pe partea ventrala si continua pe cele patru membre realizand un desen longitudinal special.
Pielea este foarte fina doar din loc in loc are anumite proeminente in numar mic. Numele sau vine de la un dans ceremonial al aborigenilor australieni, care aveau obiceiul sa-si picteze modele extraordinare pe intregul corp.
Femela se diferentiaza de mascul prin marimea corpului, ea fiind un pic mai mare decat acesta. Lungimea corpului la femela variaza intre 2,4-3,0 cm iar la mascul intre 2,2-2,8 cm. Conform cercetatorilor cele mai mari exemplare se gasesc in regiunile mai inalte, probabil lungimea corpului lor creste cu altitudinea. Are ochii mari si bulbucati, botul rotunjit, membrele prevazute cu degete scurte, fara membrane interdigitale.
Broasca Carroboree se hraneste cu furnici, termite pe care le vaneaza ca un pradator calm de sub resturile vegetale de pe sol sau de sub bustenii putrezi culcati la pamant, le asteapta sa se apropie, le prinde cu limba si le inghite intregi. Nu obisnuieste sa sara, se deplaseaza mai mult ca o soparla decat ca o broasca.
In perioada de imperechere, in lunile de vara, masculii isi cheama femelele, emit sunete scurte, pe care le repeta constant si ziua si noaptea. La aceasta specie femelele obisnuiesc sa-si depuna ouale in muschi si mai putin in apa, numarul lor variaza intre 10-38. Sezonul de reproducere nu tine o perioada prea indelungata deoarece depinde de climatul alpin, mai ales de temperatura.
Timp de 2-4 saptamani pana la eclozarea oualor masculii stau in apropierea lor pentru a le pazi. Dupa eclozare apar larvele care isi termina dezvoltarea in 6-7 luni, iar broscutele tinere vor ajunge la maturitatea sexuala la varsta de 3 ani.
Aceasta specie este in pericol de disparitie, numarul de exemplare a scazut in ultimii ani datorita condintiilor climatice – tempereraturile si apa fiind foarte importante in procesul lor de reproducere. Vara trebuie sa faca fata vantului si caldurii ridicate a mediului alpin, a secetei, iar iarna sa reziste sub stratul gros de zapada.
De asemenea aceasta specie a suferit din cauza unei ciuperci introdusa accidental in Australia prin alti amfibieni si care a infectat un numar mare de exemplare de Corroboree, atacand in special cheratina – proteina cea mai importanta din pielea broastei. Australienii au facut eforturi pentru conservarea speciei, insa marimea populatiei este in continuare in declin.
