Broasca râioasă cu gheare (Xenopus laevis), cunoscută și sub numele de platanna, este o specie de amfibian exclusiv acvatică, originară din sudul Africii, unde trăiește în lacuri, râuri, bălți și mlaștini.
Broasca raioasa cu gheare (Xenopus laevis) este o specie exclusiv acvatica care traieste in apele dulci, in lacurile, raurile, baltile si mlastinile din sudul Africii, in special la sud de Sahara. Este cunoscuta si sub numele de platanna si se prezinta ca un amfibian destul de interesant, perfect adaptat la viata pe fundul iazurilor, lacurilor etc.
Caracteristicile fizice și adaptările broaștei râioase cu gheare
Are corpul aplatizat si cu un aspect indesat, capul pare unit direct cu trupul, ca si cum gatul ar lipsi. Varful botului este destul de ascutit, ochii sunt mari si bulbucati, dispusi pe varful capului la fel ca si narile. Membrele anterioare sunt mici, iar labele au cate 3 degete cu ajutorul carora broasca isi directioneaza spre gura prada.
Membrele posterioare sunt foarte mari si musculoase comparativ cu cele din fata, au cate 5 degete bine dezvoltate, cu gheare si membrane interdigitale, foarte bine adaptate pentru inot. Cand isi tine membrele din spate complet extinse ele au o lungime ce depaseste pe cea a corpului.
Pielea are un aspect deosebit, este acoperita cu o substanta vascoasa care o face sa alunece si mai bine prin apa cand inoata, iar pe partile laterale, atat pe spate cat si pe burta, corpul are niste puncte asemanatoare cu niste cusaturi pe piele. Aceste puncte nu sunt altceva decat niste organe de simt speciale, cu ajutorul carora broasca detecteaza vibratiile si astfel ea localizeaza hrana, dar si pradatorii in apa maloasa.
Culoarea corpului poate varia foarte mult in functie de mediul in care traieste, poate fi maronie sau gri, cu nuante mai deschise sau mai inchise, mai mult sau mai putin evidente pe partea dorsala, fapt ce o camufleaza perfect in fata starcilor si a altor pradatori. Pe partea ventrala insa pilea este in general alba. Exemplarele adulte pot ajunge la o lungime a corpului de 6-13 cm.
Reproducerea și ciclul de viață al broaștei râioase cu gheare
In perioada de imperechere, care are loc in sezonul ploios, masculii isi cheama eventualele partenere prin sunete caracteristice pe care le emit mai ales seara, iar femelele scot si ele niste sunete prin care accepta sau resping aceasta chemare. Femela depune un numar foarte mare de oua, de dimensiuni mici, pe pietre si plante acvatice, in apa, iar apoi nu mai are grija de ele sau de pui, dupa eclozare.
Dupa o perioada de 7-9 saptamani apar mormolocii care se hranesc cu insecte si larve de amfibieni. Adultii se hranesc cu mici pesti si crustacee, sau cu oua ale altor amfibieni. Aceste broaste sunt inotatoare excelente, ele se misca cu o viteza surprinzatoare si au o miscare destul de eleganta prin apa. Uneori stau nemiscate in apa, tin picioarele intinse si degetele larg rasfirate, avand o atitudine foarte interesanta.
Broasca raioasa cu gheare face parte din ordinul Anura, familia Pipidae si nu este o specie pe cale de disparitie.
Broasca râioasă cu gheare în cercetare și medicină
Broasca râioasă cu gheare a fost utilizată în laboratoare de cercetare din întreaga lume datorită proprietăților sale unice și adaptabilității extraordinare. Aceasta a fost una dintre primele specii utilizate pentru testele de sarcină din anii 1930, deoarece hormonii din urina femeilor gravide provocau ovulația broaștei.
Pe lângă contribuția sa istorică în medicină, broasca râioasă cu gheare este studiată pentru capacitatea de regenerare a membrelor și pentru pielea sa cu proprietăți antimicrobiene. Aceste cercetări deschid noi perspective în medicina regenerativă și în dezvoltarea de tratamente antimicrobiene, dovedind încă o dată importanța acestui amfibian în lumea științei.
Video – Broasca raioasa cu gheare (Xenopus laevis):
