Brumarita de stanca este o pasare cantatoare din tara noastra care face parte din mica familie a brumaritelor Prunellidae. Aceasta pasare apare in Europa Centrala, cloceste frecvent in Germania doar la altitudini mari in Muntii Alpi.
La noi in tara brumarita de stanca apare in regiunile inalte ale Muntilor Carpati.
Este o pasare care prefera zonele montane, ea zburand in locuri alpine in sezonul cald si coborand la altitudini mai joase, dar nicioadata la ses, in lunile de toamna si iarna.
Brumarita de stanca este o pasare ce iubeste indeosebi Masivul Bucegi.
Acolo poate fi observata frecvent, in biotopul ei preferat de padure, la altitudini mai mari de 1500 m. Ea zboara pe distante scurte, la inaltimi mici, in linie dreapta si ciuguleste insecte cu ciocul pe pajistile alpine si stancoase, fiind mereu preocupata de gasirea hranei. Mananca tot felul de insecte mici, larve de insecte, paianjeni, seminte de plante si melci. In lunile de iarna ea cauta seminte, deseori se adaposteste pe langa satele de munte si cabanele de schi unde gaseste si alte surse de hrana.
In perioada clocitului, la sfarsitul lunii mai, femela isi face cuibul din radacini de plante, mici crengute si licheni printre crapaturile de stanci, pe sub pietre, in nise si gropi, il captuseste cu ierburi, muschi, pene si puf. Depune o singura ponta pe an care consta dintr-un numar de 2-6 oua. Ouale sunt mici, au coaja lucioasa, de culoare albastrui-deschis.
Dupa o perioada de incubatie de doua saptamani la care participa si masculul si femela, ouale eclozeaza si apar puii. Acestia sunt ocrotiti si hraniti de ambii parinti cu insecte si larve de insecte, iar la numai 14 zile incep sa zboare si parasesc cuibul. In caz de pericol se ascund pe sub pietre, in desisul alpin sau in crevasele stancilor.
Brumarita de stanca are aspectul unei vrabii, uneori poate fi confundata usor cu aceasta datorita coloritului penajului insa este mai mare. Are lungimea corpului de 18 cm si greutatea de 40 g.
Intre mascul si femela nu exista un dimorfism sexual, penajul lor este similar. Privita cu atentie putem observa penajul atat de frumos colorat in nuante ce se imbina aproape perfect, camufland-o destul de bine in mediul sau natural, al braului alpin. In zona pieptului are penajul gri-cenusiu-plumburiu, gatul este alb cu dungi negre, pe partea inferioara a corpului apar pete maronii, capul este gri, varful cozii brun. Aripile sunt maro cu negru, marginite cu alb, iar spatele in nuante de gri, negre-maronii.
Ochii sunt mari si rotunzi, ca doua margele negre, iar ciocul este scurt, drept, ascutit si intunecat. Picioarele sunt subtiri si delicate, roz, se termina fiecare cu trei degete orientate inainte si unul inapoi, prevazute cu gheare lungi, ascutite, de culoare neagra. Puii au penajul asemanator adultilor, pictat in aceleasi nuante dar culoarea predominanta este gri.
Brumarita de stanca scoate sunete frumoase, ciripituri, fluieraturi si fragmente de triluri la fel ca ciocarlia, insa nu atat de lungi ca aceasta.
Speranta de viata la aceasta pasare este de cel mult 8 ani. Brumarita de padure face parte din ordinul Passeriformes, are denumirea stiintifica de Prunella collaris si nu este o specie in pericol de disparitie. La noi in tara, cel mai mare numar de exemplare apare in extremitatea estica a Carpatilor, in Muntii Bucegi.
Video – Brumarita de stanca (Prunella collaris) din Muntii Carpati:
