În anul 1960, a fost amenajată Casa memorială Ecaterina Teodoroiu, în modesta casă natală a eroinei. Casa era construită pe o fundaţie din piatră de râu, avea o arhitectură simplă, cu tradiţionala prispă în faţă şi pe laterale, cu stâlpi ciopliţi care sprijineau un acoperiş din şindrilă.
Casa memorială Ecaterina Teodoroiu introduce vizitatorul în atmosfera familiei gorjenești. Câteva obiecte personale din perioada copilăriei ei şi o serie de obiecte personale ale eroinei creează un cadru evocator în care este prezentată personalitatea Ecaterinei, prototipul miilor de luptători ai cauzei libertăţii naţionale şi dragostei pentru pământul patriei.
La muzeu, este prezentată o colecţie de fotografii ce ilustrează evoluţia şi aportul Ecaterinei Teodoroiu la cauza naţională, din momentul înrolării sale ca voluntar în Armata Română şi până la eroicul sfârşit din august 1917.
Ecaterina Teodoroiu, pe numele ei adevărat Cătălina Toderoiu, era unul dintre cei opt copii ai lui Vasile şi Elena Toderoiu. În primii ani, ea şi-a făcut şcoala primară la Vădeni şi, mai târziu, la Târgu Jiu.
Între anii 1905-1909, a fost elevă la Şcoala Româno-Germană din Târgu Jiu, apoi a urmat cursurile liceale la Bucureşti, până în anul 1916. La Bucureşti, şi-a dorit să devină învăţătoare, a urmat cursuri la un gimnaziu-pension aflat lângă Cişmigiu, apoi a făcut studii la o şcoală de infirmiere.
Când România a intrat în Primul Război Mondial, înrolată drept cercetaş, participă pe front că soră medicală. În momentul când fratele ei moare în război, Ecaterina decide să lupte pe front în locul lui.
Astfel, în 10 octombrie 1916, când are loc prima bătălie la Târgu Jiu, Ecaterina Teodoroiu a fost în linia întâi, alături de trupele Armatei I Române, sub comanda generalului Ion Drăgălina. La acea dată, Armata Română a respins o puternică ofensivă inamică.
Ecaterina dă dovadă de curaj şi este răsplătită cu diferite distincţii militare. De asemenea, este ridicată şi la gradul de sublocotenent ce conduce un pluton de infanterie. Era iubită, respectată, curajoasă şi un foarte bun conducător de luptă.
În cursul bătăliei de la Varniţa şi Muncelu, din data de 22 august 1917, când Armata Română opreşte cu greu ofensiva armatei germano-austro-ungare, având pierderi mari, Ecaterina Teodoroiu moare eroic, strigând în fruntea plutonului comandat de ea: ,,Înainte băieţi, sunteţi cu mine!” Este înmormântată cu paradă militară în satul ei natal, iar din anul 1921 osemintele sale se găsesc la mormântul-monument din centrul oraşului Târgu Jiu.
Prin Casa memorială Ecaterina Teodoroiu, publicul vizitator aduce şi pe această cale un omagiu dăruirii de sine a ,,Eroinei de la Jiu” (1894-1917).
Casa organizează regulat evenimente și activități educative, cum ar fi reconstituiri istorice și ateliere pentru școli, pentru a transmite tânără generație importanța memoriei naționale și a eroismului în istoria României.
Pe lângă vizitele la casa memorială, oaspeții sunt încurajați să exploreze și alte situri istorice din Gorj, creând o experiență culturală și istorică completă. Această abordare holistică îmbogățește înțelegerea și aprecierea patrimoniului local.
