Satul Ipoteşti (judeţul Botoşani), unde se află Casa memorială Mihai Eminescu, este aşezat la răscruce de drumuri, într-o vale înconjurată de dealuri, cândva împădurite.
În partea stângă a satului, este biserica satului din piatră şi cărămidă, construită la iniţiativa lui N.Iorga în memoria poetului. Pictura bisericii este realizată de Petru Remus Troteanu, care l-a zugrăvit şi pe Eminescu tânăr, în semn de ctitor. Pe pereţii exteriori, sunt stemele ţării şi ale Moldovei, înconjurate de chenar, cu motive florale (care mai au încă urme de aur). La inaugurarea bisericii, N.Iorga a sădit aici un brad argintiu.
Moşia de la Ipoteşti a fost cumpărată de căminarul Gheorghe Eminovici în anul 1847, cu 4000 de galbeni, el rămânând stăpânul ei timp de 30 de ani. În 1878, moşia este vândută, iar căminarul Ghe. Eminovici moare aici, la casa din Ipoteşti, în data de 8 ianuarie 1884.
În 1885, tatăl poetului, Ghe.Eminovici, construieşte la Ipoteşti, pe fundaţia vechii case de 62 ani, o altă casă nouă (casa copilăriei lui Eminescu), care rezistă până în 1924, când va fi dărâmată. În 15 iunie 1979 (la 90 de ani de la moartea poetului), este inaugurată Casa memorială Mihai Eminescu în cadrul „Zilelor Eminescu”.
Casa memorială Mihai Eminescu are trei camere şi un hol, în care se găsesc obiecte ale familiei, unele recuperate din ţară sau găsite de la fundaţia casei vechi, cărora li s-a adăugat mobilier şi obiecte de epocă. În hol, pe peretele de la intrare, se află o fotografie care înfăţişează Ipoteștii lui Eminescu, lacul şi codrul – declarate monumente ale naturii – şi portretul poetului.
În vitrine, sunt expuse manuscrise (ex. manuscrisul lui Al.Vlahuţă şi M.Sadoveanu despre poet). Un panou prezintă arborele genealogic al familiei: până la judeţul Suceava, satul Călineşti – care era jumătate al familiei Cuparencu, jumătate al boierului Cârstea.
Familia Eminovici a trăit şi pe o moşie şi pe cealaltă. Tatăl lui Eminescu era cântăreţ în strană la biserică, mama poetului, Raluca, fiica stolnicului Jurascu din Joldesti, s-a căsătorit, în 1840, cu Ghe. Eminovici şi au avut 11 copii.
Casa memorială Mihai Eminescu are, la intrare, o vitrină cu invitaţii şi programe, cum ar fi premiul internaţional de traducere, instituit de Academia londoneză şi acordat lui Cornel M.Popescu (elev al Colegiului Sf.Sava), care a încetat din viaţă la 17 ani şi a realizat o versiune a poeziilor lui Eminescu în limba engleză.
Din hol, urmează camera de meditaţie şi de lucru a lui Ghe. Eminovici, care, duminica, devenea salon pentru invitaţi. Aici, se află o lampă, dulapuri cu furnir din lemn de trandafir, o oglindă veneţiană, lada de zestre a Ralucăi Eminovici din 26 mai 1840. Într-o vitrină de colţ: câteva farfurii, piese din argint şi cristaluri, o linguriţă cu monograma mamei, trusa de machiaj a poetului de pe timpul când era sufleur în trupa Fanny Tardini.
Se păstrează şi medalia (15/27 august 1871) primită de poet, la împlinirea a 400 de ani de la întemeierea Mănăstirii Putna (când, împreună cu I.Slavici, a organizat o serbare naţională, prin care se omagia marele erou Ştefan cel Mare).
Se mai află şi parafa medicului Şerban, trei fotografii originale ale poetului la vârste diferite: prima copie este executată de fraţii Saraga, a doua de Nestor Heck (la Iaşi), a treia de Jean Bielig (la Botoşani). Se păstrează şi scrisori ale Veronicăi Micle către M.Eminescu, din 1881, o scrisoare a lui M.Eminescu către V.Burlă (1885), facsimile după poezii, traduceri, pagini cu însemnări de astrologie, matematică, gramatică.
Urmează dulapuri cu cărţi ale căminarului Ghe.Eminovici, care citea mult în zilele de sărbătoare şi de iarnă. Camera fetelor, pe lângă mobilier, avea şi lucruri din zestrea Ralucăi Eminovici (două scoarţe, icoana Maicii Domnului, ferecată în argint, sub care ardea mereu o candelă tot din argint).
Se mai află aici și un tablou al mamei, un dulap de epocă, câteva scrisori ale Harietei şi Aglaiei. O altă încăpere, camera părinţilor, cu portretul Ralucăi (figura blândă) şi portretul căminarului Ghe.Eminovici (figura severă).
Portretul în ulei din anul nunţii, cu Raluca purtând bijuterii (cercei de mărgean, lanţ de aur masiv „învârtit de trei ori în jurul gâtului”, inele cu pietre mari, toate dar de zestre) poate fi, de asemenea, văzut.
Biblioteca are câteva cărţi de valoare: un ,,Codex Judiciar pentru Tribunale din Moldova” a lui Scarlat Pastia (Iaşi 1862) şi un ,,Dictionnaire universel d’histoire et de geographie” (Paris, 1878), cu semnătura – autograf a lui Iorgu Eminovici, dar şi diferite procese verbale scrise de mâna tatălui său din timpul când a fost membru al comisiei de împroprietărire din 1864.
În curte, cu faţa spre biserică, se află o casă lungă de 15 m, casa băieţilor. În mijlocul casei, se află o cameră pe mijloc care servea drept cancelărie pentru socoteli cu sătenii, apoi bucătăria şi fântâna (în curte).
În muzeu, se găsesc: planul Mănăstirii Putna iscălit de M.Eminescu, două scrisori ale lui Al.Vlahuţă către Al.Chibici Revneanu, cristelniţa de botez a poetului, numeroase autografe ale lui Aron Pumnul, T.Maiorescu, A.D.Xenopol, V.Alecsandri, V.Pogor.
În curte, Casa memorială Mihai Eminescu are bisericuţa proprie a familiei Eminovici, pe care o cumpărase mama poetului cu 250 galbeni de la boierul Murguleţ.
Casa era aproape de pădurea de pe colinele Stânceștilor, unde erau patru lacuri, pline cu flori de nuferi. Poetul se juca, în lunile de vară, cu fratele său Ilie la gârla pădurii – Balta mare.
La Ipoteşti, poetul trăieşte şi prima iubire cu o fată din Cocorani, care sfârşeşte curând, rămânându-i însă în suflet. Mama poetului, la care ţinea în mod deosebit, moare în anul 1876. În curte, se află bustul din bronz al poetului (1850-1889), realizat de Ghe. Anghel.
Grădina casei, bine îngrijită, cu alei ce se pierd în verdeața dealurilor înconjurătoare, invită la reculegere și meditație. Aici, Eminescu își găsea adesea refugiul și inspirația, componând versuri ce au devenit coloana sonoră a națiunii.
Pe lângă valoarea istorică și literară, Casa memorială Mihai Eminescu este un centru activ de studii eminesciene, organizând workshop-uri, conferințe și simpozioane dedicate vieții și operei poetului. Aceste evenimente atrag anual cercetători și admiratori ai poeziei lui Eminescu din întreaga lume.
