Casa memoriala Vasile Alecsandri din Mircesti – judetul Iasi – aici si-a trait o mare parte din viata sa, poetul Vasile Alecsandri.
Localitatea Mircesti se afla asezata pe malul Siretului. Casa lui V.Alecsandri este ,,o modesta locuinta de la tara” (G.Calinescu), pe care poetul o aseamana cu ,,un sarman bordei”. Aici, in aceasta casa, poetul a creat multe din operele sale: ,,Despot Voda”, ,,Fantana Blanduziei”, ,,Ovidiu”, ,,Pasteluri”, ,,Legende”, ,,Dumbrava Rosie”.
Vasile Alecsandri a calatorit foarte mult, dar Mircestii constituiau cuibul din care pleca si-n care se-ntorcea”.
Casa din Mircesti a fost construita de poet in anul 1867 (el dorea ca aici sa fie o scoala). Dar cand a fost terminata constructia, i-a placut atat de mult, incat se muta din casa parinteasca din apropiere, in aceasta casa noua, in care poetul va locui pana la sfarsitul vietii sale. Aici scrie partea cea mai valoroasa si mai insemnata a operei sale.
In anul 1957, aceasta ,,casa-conac”, cum o numeste poetul, devine Casa memoriala Vasile Alecsandri. In anul 1991 este restaurata, reorganizata in august 1992, si trece sub conducerea Muzeului de Literatura Romana din Iasi.
In fata casei, se afla bustul poetului, realizat de Alexandru Filioreanu. Casa memoriala Vasile Alecsandri are cinci incaperi, care adapostesc: documente, fotografii, tablouri, manuscrise, reviste, carti rare, obiecte diverse – care au apartinut poetului de-a lungul vietii sale. Aici, in holul de la intrare, este portretul poetului, realizat de Costache D. Stahi, deosebite fiind tablourile de familie si colectia de fotografii din muzeu.
In primele trei camere ale Casei memoriale Vasile Alecsandri se gasesc mai multe documente, care constituie marturii privind parintii poetului, studiile si calatoriile la Paris si in alte orase (perioada in care descopera adevarate comori de arta). Alte documente evoca participarea poetului la Revolutia de la 1848 si la Unire (in exil sau in tara, el fiind un mare patriot).
Alte documente prezinta misiunile sale diplomatice pe care le-a indeplinit in timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Intr-o vitrina se afla costumul de diplomat pe care l-a purtat V.Alecsandri in perioada in care in tara erau mai multe lupte (framantari) pentru recunoasterea Unirii, infaptuita prin vointa poporului.
Poetul V.Alecsandri a colaborat la o serie de reviste literare ,,Dacia literara”, ,,Foaie pentru minte, inima si literatura”, ,,Familia”, ,,Convorbiri literare”.
In a doua incapere, pe un perete se afla tabloul mare, cu membrii societatii literare ,,Junimea” (facuta in anul 1883, in centrul ei este fotografia poetului) – el fiind presedinte de onoare.
Alte documente intalnite aici se refera la legaturile poetului cu cultura franceza, la participarea poetului la concursul de la Montpellier, atunci cand in anul 1878 a luat ,,le prix du chant latin”, pentru ,,Cantecul gintei latine”. Langa fotografiile expuse pe pereti se gasesc diverse citate, toate ilustrative (ex. langa fotografia Teatrului National din Iasi se afla un citat foarte semnificativ, din care se desprinde parerea lui V.Alecsandri in legatura cu viitorul teatrului romanesc). Tot aici, se gasesc ilustratii vechi cu orasul Iasi si Paris si o fotografie cu Elena Negri, careia poetul i-a inchinat poezia ,,Steluta”.
In sufragerie se afla pianul, iar pe un perete fotografia fiicei poetului, Maria Bogdan (nascuta Alecsandri). In fiecare camera se gaseste cate o soba din caramida varuita in alb, cu doua sau mai multe coloane.
In dormitor se gaseste soba cu patru coloane, patul cu tablii negre sculptate, o canapea, o masa de toaleta, un dulap mare cu usa-oglinda, un dulap mai mic – biblioteca, pe plafon o lustra de epoca si cateva scoarte populare. In fata patului se afla tabloul cu ,,Lunca din Mircesti”, realizat de Th.Buicliu (1882).
Camera (biroul de lucru) este cea mai luminoasa, aici soarele patrunzan toata ziua. Aici se afla un birou cu mapa de lucru, lampa de birou, cinci fotolii, intr-un colt al incaperii un divan turcesc, un dulap cu editii frumos legate, opere cu dedicatii, autografe, o colectie de medalii si alte obiecte ce au apartinut poetului. Pe peretii acestei camere se gasesc fotografii inramate: Alecsandri cu prietenul sau I.Ghica la Constantinopol (1855), Alecsandri cu poetul Frederic Mistral, apoi altele de familie: Iancu Alecsandri (fratele poetului), fiica poetului alaturi de tatal sau.
In camera se gaseste cufarul de voiaj (cu care pleca in calatoriile sale) si tabloul cu monograma poetului (Basil Alecsandri), primit de la regina Elisabeta – Carmen Sylva, care il pretuia mult pe poet si-l chema deseori la Castelul Peles, ca invitat de onoare.
Casa memoriala Vasile Alecsandri este prevazuta cu un balcon (important prin faptul ca de aici poetul a anuntat pe tiganii adunati ca sunt liberi si nu mai sunt iobagi).
In curtea casei se afla mausoleul poetului ridicat in 1928 cu sprijinul Academiei Romane de arhitectul Ghica-Budesti si pictat de Paul Molda, in stilul vechilor ctitori voevodale din Moldova.
Mormantul din mausoleu, cu tricolor, adaposteste ramasitele pamantesti ale poetului (1821-1890) si ale parintilor sai: Elena Alecsandri (1800-1842), vornicul Alecsandri (1792-1854) si ale sotiei poetului, Paulina Alecsandri (1840-1921).
