Castelul Bethlen din Criș este considerat cel mai frumos castel renascentist din Transilvania. Se află în judeţul Mureş şi, în prezent, moştenitorii familiei Bethlen încearcă din răsputeri să-l reconsolideze şi să-l introducă într-un circuit turistic, deoarece are un potenţial mare.
Satul Criș a fost atestat documentar pentru prima dată în anul 1305, când moşia de aici a fost preluată de ramura de Criș, o ramură a familiei nobiliare maghiare Bethlen. Tot în acest secol, a început şi ridicarea castelului, de către Georgius şi Alexius, iar construcţia sa s-a desfăşurat până în secolul al XVI-lea. A fost văzut de la bun început ca o fortăreaţă, dar şi ca spaţiu de locuit.
Având în vedere că a fost ridicat în două secole, Castelul din Bethlen a căpătat forma pe care o putem vedea astăzi în mai multe etape. Cel mai vechi element este donjonul cilindric – acesta este dispus pe cinci nivele, ultimul fiind folosit pe post de punct de observaţie.
Arhitectura sa este una deosebită – registrul superior al faţadei are o friză decorativă pe care pot fi încă văzute basoreliefurile unor războinici, care au în mâna dreaptă scuturi sau halebarde şi mâna stângă sprijinită pe mijloc.
Războinicii au fost iniţiali coloraţi, iar azi se mai pot vedea câteva urme ale culorilor. Etajele erau conectate între ele cu ajutorul unor scări spiralate, iar mai târziu donjonului i s-au pus ferestre şi uşi cu ancadrament renascentist.
În anul 1559, principele Georgius a adăugat un corp Castelului Bethlen, corp care a fost finalizat de fiul său, Michael. Acesta se remarcă prin ancadramentele ferestrelor şi uşilor, foarte frumos sculptate, dar şi prin galeria cu arcade, care se sprijină pe 15 coloane din piatră, acestea fiind rezultatul muncii unui meşter din Italia. În acelaşi secol, este ridicată şi clădirea cu intrarea principală, iar în secolul al XVII-lea, Alexius Bethlen întăreşte castelul prin bastioane.
Nici interiorul nu a fost cu nimic mai prejos decât exteriorul, în ceea ce priveşte decoraţiile. Unele săli au fost botezate „Palatul de aur” sau „Camera aurită”, nume apărute datorită ornamentelor bogate din aur.
Camerele erau decorate cu blazonul familiei Bethlen, piesele de mobilier erau şlefuite şi pictate, iar pereţii erau plini de tablouri, unele dintre ele înfăţişând portretele membrilor familiei. Frumuseţea castelului era completată de grădina cu flori, unele dintre ele rare, şi parcul amenajat în stil englezesc.
Ultimul proprietar al Castelului Bethlen din Criș a fost Gabor Bethlen, un om pe care sătenii îl caracterizau ca „un om cu suflet, blând, întotdeauna gata să îşi ajute aproapele”. Însă el a fost alungat de pe moşie când s-a dat legea naţionalizării, în anul 1948, iar toate obiectele de preţ din castel au fost cărate şi duse în locuri neştiute de nimeni nici până astăzi.
Se pare că autorităţile au cărat timp de patru zile şi patru nopţi bunurile, iar pe cele pe care le-au considerat inutile le-au ars în curtea edificiului. Mai întâi, castelul a fost preluat de Sfatul Popular din Danes şi apoi a fost transformat într-unul din sediile CAP-ului, acest lucru ducând la degradarea rapidă a sa.
În anii 1970, Direcţia Monumentelor Istorice a vrut să restaureze Castelul Bethlen din Criș, însă regimul comunist a desfiinţat această autoritate, iar edificiul a fost lăsat să se ruineze. Tot în această perioadă, curtea castelului a devenit „vedeta”, pentru că anumite scene din filmul „Felix şi Otilia” au fost filmate aici.
Imediat după Revoluţia din 1989 au început câteva lucrări de reconsolidare, însă acestea au fost abandonate. Sătenii din Criș au contribuit şi ei la ruinarea castelului, pentru că au furat multe bucăţi de cărămidă.
În anul 2007, după un lung proces cu autorităţile române, fiicele ultimului proprietar au reuşit să îşi recupereze proprietatea. Având în vedere că restaurarea castelului necesita o sumă foarte mare de bani, ele au pus bazele Uniunii Pro Castrum Bethlen, care încearcă să facă rost de suma necesară pentru a reda strălucirea acestui edificiu. Deocamdată, a fost curăţată şi refăcută curtea fortificaţiei.
Castelul poate fi vizitat de marţi până duminică, iar paznicul său poate fi considerat cu uşurinţă un veritabil ghid turistic, el fiind gata mereu să împărtăşească povestea castelului şi a familiei Bethlen.
Unul dintre cele mai remarcabile elemente ale castelului este biblioteca, care odată adăpostea o colecție impresionantă de volume rare, manuscrise și documente istorice, fiind un centru de cultură și învățătură în Transilvania medievală.
În prezent, grație eforturilor de restaurare, grădinile castelului încep să-și recapete gloria, cu alei restaurate și aranjamente florale care evocă grădinile renascentiste clasice, un loc perfect pentru plimbări liniștite și reflecție.
