Categoria echinodermelor – acele nevertebrate marine – include multe specii de castraveti de mare, stele de mare, arici de mare si serpi de mare. Castravetii de mare au o textura ca o piele si forma de carnacior mult diferita de a celorlalte echinoderme. Avand in vedere anatomia interna a castravetilor de mare am putea spune ca se aseamana si este specifica acestei categorii de nevertebrate marine.
In jurul gurii prezinta 8-10 picioare de forma tubulara dispuse sub forma a 5 siruri care au niste tentacule de hranire care ii creeaza aspectul unor tufisuri. Speciile de castraveti de mare au lungimea diferita, aceasta poate varia intre 3 cm si 100 cm. Pentru a se apara impotriva pradatorilor unele specii elibereaza prin anus fire toxice, lipicoase. Exista si specii care in momentul in care simt pericolul devin iritate sau stresate si elimina un fel de lichid are este suficient de nociv, el duce la inflamarea pielii si daca ajunge la ochi poate provoca pierderea temporara a vederii.
La atingere corpul castravetilor de mare pare lipicios, ridat sau dur. Unele specii se alimenteaza prin filtrarea apei sau absorbind materia organica din nisipul din zonele cu recife de corali. Cercetatorii au estimat ca un castravete de mare poate cerne pana la 150 tone de nisip anual in dorinta de a-si cauta hrana.
Castravetii de mare fac parte din clasa Holothuroidea sunt clasate in 1500 de specii raspandite pe fundul nisipos sau stancos al marilor din toata lumea. Pe recifele din Oceanul Indian si Pacific apare o specie viu colorata cu lungimea de 10 cm, numita Pseudocolochirus Tricolor, care in jurul gurii are numeroase tentacule ramificate pozitionate circular. Interesant este ca aceste tentacule sunt introduse in gura dupa hranire spre a fi curatate.
La fel ca si anumite specii de arici de mare, castravetii de mare genurile Holothuria si Stichopus sunt folositi ca aliment de catre oameni. In unele regiuni ca de exemplu in tarile din sud-estul Asiei anumite specii de castraveti de mare sunt crescute in ,,ferme” speciale in apa.
In Marea Rosie, Golful Bengal, Marea Arabiei, Indonezia, Marea Andanam traieste la adancimea de 5-40 m in zonele cu recife de corali specia Bohadschia Graeffei care are diametrul de 30-40 cm si prezinta pe suprafata corpului pe partea dorsala numerosi tuberculi. Corpul sau are o forma alungita in nuante de culoare crem si maroniu cu mici puncte negre sau pete verzi.
Una dintre speciile comestibile este castravetele de mare Holothuria Edulis care apare la adancimi de 1-25 m in apele cu fundul nisipos si lutos ca de exemplu in Marea Chinei de Sud, Marea Rosie, Arhipelagul Hawaiian, coasta Somaliei, Marea Arabiei, etc. Are corpul lung de 15-20 cm si un colorit care variaza de la roz la crem, maroniu si chiar la negru. Aceasta specie este activa in amurg si este apreciata de acvaristi.
Castravetele de mare Thelenota Ananas este una dintre cele mai mari specii, poate avea lungimea corpului de 30-40 cm. Traieste la adancimi mari de 10-40 m in marile adiacente Oceanului Indian, iar in Japonia si Asia de Sud este considerata cea mai valoroasa specie, numita popular de pescari ,,pestele rosu”. Are un aspect interesant, corpul sau alungit moale si neted are multi tuberculi de culoare deaschisa si capete roz.
O alta specie preferata de acvaristi este Stichopus Horrens al carei habitat este Marea Rosie, Indonezia, Marea Arabiei, Insulele Maldive, Golful Bengal, etc. Are corpul lung de 10-30 m, gros si acoperit cu numeroase protuberante de dimensiuni conice, a caror suprafata este neteda, albicioasa, galbuie cu pete gri sau mov la extremitati. Apare la adancimi de 1-15 m si se hraneste cu planton si detritus.
Pe coasta Somaliei si in Marea Rosie la adancimi de 0-40 m este frecvent intalnit castravetele de mare Holothuria Pardalis care are corpul lung de 20-40 cm. Are corpul rosiatic sau maroniu, isi cauta hrana formata din detritus mai ales seara. Aceasta specie este crescuta in acvarii, fiind una dintre cele mai cautate de acvaristi.
Video – Specia Bohadschia Graeffei:
